Logo Primaria Timisoara

Primăria Municipiului Timișoara

În momentul actual, în legătură cu aplicarea P.U.G. și Regulamentului de Urbanism, se manifestă o serie de atitudini în funcție de poziția grupărilor raportate la problema gestiunii și politica urbană de revitalizare. Ele sunt comentate din punct de vedere al urbanismului.

a.Arhitectul, autor de proiect își cere dreptul de exprimare și estevădit jenat de orice relație de subordonare dictată de context. Deci,el va adera fără convingere la un regulament de construcție și pentrua-l ocoli, va invoca obligațiile lui față de client. Pentru a-l câștigape arhitect de partea urbanistului, Regulamentul de urbanism va trebuisă opereze în mod hotărâtor mai ales la nivel de morfologie șitipologie urbană fără a indica direcții stilistice.

b.Deținătorul de spațiu – beneficiarul de folosință este deranjat deRegulamentul de Urbanism căci activitatea lui presupune creștere,dezvoltare, extindere, acumulare, etc.

El acționează în mai multe moduri, în funcție de puterea economică și conjunctură:

  1. Temporizări bine calculate în scopul recuperării de teren pentru construcții noi
  2. Acțiuni grăbite (în forță) făcute cu bani puțini
  3. Acțiuni pripite în care promisiunile fașă de administrațiesunt numai până la primirea avizelor și apoi lucrarea este redusă laminimum
  4. Acțiuni echilibrate în care întâlnirea cu profesionistul de specialitate asigură un rezultat bun
  5. Acțiuni megalomane în care beneficiarul își revarsă „cornulabundenței” strivind și ce este în jur, cu sprijinul larg alprofesionistului.

Pentru ca aceste categorii de beneficiaride folosință să adere la aplicarea Regulamentului, el va trebui să fieflexibil structurat, permițând extensii în anumite limite (extinderei,mansardări) dar ferm și consonant cu ideile directoare cecaracterizează statutul și standardul zonei (zona istoricăreprezentativă sau zona istorică rezidențială).

c.Administratorul public local, în calitatea sa de arbitru întreinteresul general de grup al orașului și interesele individualeparticulare este interesat să găsească o modalitate cât mai simplă șiușor de controlat pentru gestiunea localității. Interesuladministratorului public este imaginea publică a orașului șirentabilitatea maximă a teritoriului. Administratorul public va dori unregulament de construcții și va fi interesat în aplicarea lui.Regulamentul va trebui să fie ușor aplicabil și fără să dea naștere lainterpretări. În ipoteza că administratorul public nu reușește sămențină un echilibru între interesul comunității și cel individual,efectul se face în scurt timp simțit prin pierderea identitățiilocalității. În anumite cazuri respectarea Regulamentului deconstrucție implică costuri suplimentare din partea beneficiarului(restaurarea și întreținerea decorației, păstrarea unui anumit sistemconstructiv, lucrări de consolidare și conservare, etc.).

Pentrua-i pretinde să respecte Regulamentul de construcție el trebuie ajutat.În această idee pot fi sugerate ca posibile , următoarele modalități:

  • crearea de facilități privind echiparea tehnică-edilitară prioritară a zonelor istorice
  • reducerea taxelor locale în favoarea beneficiarilor careinve4stesc direct în lucrări de construcție privind conservarea șirespectarea fondului existent
  • crearea unui buget de revitalizare gestionat de Primăriedestinat exclusiv lucrărilor specifice zonelor protejate provenind din:
    • procent din chiria pe spațiul comercial deținut
    • taxe pe reclame
    • taxa pe parcaje și staționări auto în anumite porțiuni din zona istorică
  • concesionarea sau închirierea pe o perioadă de timp maiîndelungată în corelare cu amploarea costurilor necesare pentru lucrăride conservare și restaurare permițând amortizarea lor și profit.

Altă direcție de acțiune cu bătaie lungă în scopul sprijinirii acțiunilor de revitalizare este modelarea mentalității actuale:

  • în mass media
  • expoziții de istorie urbană
  • reeditări de cărți poștale cu imagini vechi
  • reeditări de stampe și vedute
  • acțiuni culturale desfășurate în spații libere (piețe, curți interioare), festivaluri, carnavaluri
  • grafică publicitară și de obiect (de la pungi până lașervețele sau vigniete pe vesela de restaurante în zona istorică,vestimentație)
  • încurajarea apariției unei grupări de tip asociație care să sprijine interesul beneficiarului de folosință din zona de interes.

În ceea ce privește zonele protejate din punct de vedere istoric și arhitectural se desprind printre altele, următoarele idei:

  1. Nu se poate vorbi numai de o protecție a monumentelor apreciatesingular ci de zona protejată a unui perimetru, luat în ansamblu,coerent și omogen, care se aplică asupra siturilor ce cuprind șielemente ale spațiului natural neconstruit, vizând punerea în valoare azonei urbane valoroase
  2. Delimitarea zonelor istorice se poate face numai după oinvestigare atentă a existentului pe baza unor studii de specialitatevizând:
    1. analiza morfologică și tipologică de spațiu, de ocupare a spațiului, precum și o analiză stilistică
    2. investigarea multidisciplinară antrenând în afara urbaniștilorși geografi, chimiști, biologi, istorici, arheologi, sociologi, etc.
    3. criteriile de analiză să fie mai nuanțate și diferențiate
    4. analiza va fi multicriterială, limitând subiectivismul prinatenta cunoaștere, gradul de cultură precum și consultarea șidezbaterea colectivă
  3. Gestionarea va fi unitară și se va manifesta prin:
    1. încurajarea asociațiilor gen fundații, ce sprijină inițiativa individuală în interesul public
    2. urbanismul are un rol de intermediere între interesele diverselor categorii sociale implicate
    3. adoptarea unor politici adiacente concepute elastic și transparent
    4. concentrarea atenției asupra programelor locale adoptate împreună cu puterea
    5. elaborarea unor proiecte economice pentru fundamentarea primelor porniri
    6. stabilirea tipurilor de intervenții și ierarhizarea lor
  4. Legislația este o construcție în timp, reglementarea națională trebuind să fie completată de reglementarea regională.
    1. regulamentul local va trebui să aibă un caracter deschis,restricția însoțită de promovare, cooperarea de cointeresare,concurenționalitatea un scop clar văzând valabilitatea activă apatrimoniului și nu doar conservarea lui.
    2. Găsirea formelor celor mai adecvate de finanțare a operațiunilor
    3. Protecția protectorilor stabilită printr-un statut clar
  5. Rolul educației în politica de revitalizare este major
    1. este total dăunătoare absența muncii de educație și a comunicării între cei care nu știu, prin popularizare pe cele 3 paliere:
      • al înțelegerii populației
      • al înțelegerii proiectanților
      • al înțelegerii celor care dau aprobări
    2. este necesară o luptă de schimbare a mentalității prin toatemetodele, vis-à-vis de problemele de protejare și salvare apatrimoniului de arhitectură cu valoare istorică.