Bugetul local intră în consultare publică
Cum sunt împărțiți banii cetățenilor, care sunt proiectele strategice care vor fi demarate și alte informații puteți afla de pe: https://buget.primariatm.ro/, unde pot fi transmise recomandări, sugestii, contestații prin completarea unui formular, atașat proiectului de buget.
Propunerile și întrebările cetățenilor sunt așteptate până la data de 20 februarie 2022, urmând ca în data de 21 februarie, de la ora 17, să fie organizată dezbaterea publică online. Cei care vor să participe la dezbaterea online, sunt rugați să ne comunice adresa lor de e-mail și recomandările la: [email protected].
Primăria Municipiului Timişoara va organiza joi, 03.03.2022, ora 1700, dezbaterea publică pe marginea următoarelor proiecte de hotărâre:
Dezbaterea se va desfășura prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectele de hotărâre supuse dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 02.03.2022, ora 1200.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 02.03.2022 intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședința prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectelor de hotărâre aflate pe ordinea de zi.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
SECRETAR GENERAL,
CAIUS ȘULI
Puncte de vedere și observații
MINUTA DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 03.03.2022 REFERITOARE LA URMĂTOARELE PROIECTE DE HOTĂRÂRI:
1.Proiect de hotărâre privind înființarea Administrației pentru Educație și Sănătate a municipiului Timișoara prin reorganizarea structurală a serviciilor publice de educație și sănătate oferite de municipalitate;
2.Proiect de hotărâre privind aprobarea organizării și statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Timișoara.
La dezbaterea publică desfăşurată prin platforma online ZOOM în data de 03.03.2022, ora 1700, a participat din partea Primăriei Municipiului Timișoara, doamna consilier Monica Pfeifer. A fost prezent domnul jurist Tiberiu Negrei – președinte al salariaților din Primărie și din serviciile publice aflate în subordinea C.L.M.T. Au participat, de asemenea, consilieri din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cetățeni. Întâlnirea s-a desfășurat pe parcursul a două ore.
ADMINISTRAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI EDUCAȚIE A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA
În cadrul prezentării efectuate de doamna Pfeifer Monica s-au evidențiat următoarele aspecte:
2.Principalele categorii de activități prestate de Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara:
3.S-a prezentat situația actuală a cadrului legislativ pentru creșe:
Prin urmare, la această dată sunt în vigoare
S-a explicat că Legea nr.17 / 2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 şi abrogarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale a intrat în vigoare în 15 ianuarie 2022 și a modificat substanțial prevederile art. 27 alin.1˄3 din Legea 1/2011, după cum urmează:
(1^3) În cazul în care autoritățile administrației publice locale nu solicită arondarea, creșele de stat rămân instituții publice de subordonare locală, cu personalitate juridică, finanțarea fiind asigurată în conformitate cu prevederile alin. (4^1), cu obligația de a asigura serviciile prevăzute la alin. (1^1). Autoritățile administrației publice locale pot contribui la finanțarea acestora, în limita bugetului aprobat. În această situație, inspectoratele școlare județene/al municipiului București asigură coordonarea metodologică a respectivelor creșe după cum urmează:
(1^3) În cazul în care autoritățile administrației publice locale nu solicită arondarea, creșele de stat devin unități de învățământ cu personalitate juridică, autoritățile locale având calitatea de persoană juridică fondatoare, finanțarea fiind asigurată în conformitate cu prevederile alin. (4^1), cu obligația de a asigura serviciile prevăzute la alin. (1^1). Autoritățile administrației publice locale pot contribui la finanțarea acestora, în limita bugetului aprobat. În această situație, inspectoratele școlare județene/ al municipiului București asigură coordonarea metodologică a respectivelor creșe.
În atare condiții, varianta propusă inițial a fost modificata prin eliminarea structurilor de educație antepreșcolară din cadrul instituției, cel puțin până la clarificarea cadrului legislativ.
4.1.DIRECȚIA ASISTENȚĂ MEDICALĂ ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Asistența medicală și asistența medicală stomatologică destinată preșcolarilor, elevilor şi studenților se asigură în cabinetele medicale şi în cabinetele medicale stomatologice din unitățile de învățământ preuniversitar şi din instituțiile de învățământ superior.
S-au prezentat serviciile de asistență medicală și asistență medicală stomatologică
acordate copiilor indiferent de ciclul de învățământ (preșcolar, școlar, sau universitar)
S-au evidențiat categoriile de personal implicate în asigurarea asistenței medicale a preșcolarilor, elevilor și studenților potrivit Ordinului comun al Ministrului Sănătății si Ministrului Educației nr. 438/4.629/13.08.2021
4.2 SERVICIUL SĂNĂTATE ȘI MANAGEMENT SPITALE realizează:
4.4 SERVICIUL STRATEGII ȘI PROGRAME EDUCAȚIONALE
S-a prezentat relația dintre Inspectoratul Școlar, Unitățile de Învățământ și Administrația Locală. S-a vorbit despre rețeaua școlară, componentele ei și rolul administrației locale în organizarea acesteia, modul în care ar trebui fundamentate deciziile în domeniul educației la nivel local .
S-au detaliat competențele partajate ASEMT in domeniul educației prin prisma cadrului legislativ existent.
4.5 DIRECȚIA ECONOMICĂ asigură :
APARATUL DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI MUNICIPIULUI TIMIȘOARA
cât și a statului de funcții , constituind unul din motivele promovării proiectului de hotărâre privind aprobarea organizării și statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Primarului.
D-NA MIRELA TOC – CONSILIER SUPERIOR – PRIMĂRIA TIMIȘOARA – Face referire la cele două proiecte de hotărâri pe care le consideră nelegale din următoarele considerente:
– aparatul de specialitate al primarului nu poate fi reorganizat întrucât în prezent funcționează în baza H.C.L.nr.237 din 2021, fapt constatat de către Curtea de Conturi în raportul întocmit în luna decembrie 2021. Practic, trebuia să fie reorganizat și să funcționeze în baza H.C.L. nr.263 din anul 2020;
-în antetul Raportului de specialitate nu este menționată direcția, serviciul, biroul sau compartimentul;
– Raportul de specialitate este întocmit de către d-na Monica Pfeifer fără să fie menționată funcția pe care o ocupă;
-nu figurează numărul posturilor din cadrul direcțiilor, serviciilor, birourilor, compartimentelor care se reorganizează și câte posturi se vor regăsi în noile structuri;
-avizul comisiei paritare a fost întocmit înainte de Raportul de specialitate. Conform procedurii operaționale, de elaborarea Raportului de specialitate răspunde compartimentul din cadrul aparatului, fiind astfel necesar Serviciul Resurse umane;
-nu a fost întocmită anexa care să conțină nota de fundamentare privind Proiectul de Hotărâre, impactul financiar asupra bugetului general consolidat, după cum prevede anexa la Procedura Operațională PO 53 și nu au fost prevăzute sumele necesare pentru măririle de salarii;
-avizul Serviciului Juridic nu este conform anexei PO 53 și nu este menționat dacă avizul este favorabil sau nefavorabil;
-nu există avizul privind susținerea proiectului de hotărâre emis de către Serviciul Resurse Umane, după cum prevede anexa la PO 53;
-un număr de 78 de direcții, servicii, birouri, dintr-un total de 94 se regăsesc atât în HCL 237 din 2021 care este suspendată cât și în acest proiect de hotărâre;
-anexa 1, Organigrama, nu conține numărul de posturi pentru fiecare direcție, servicii, birouri sau compartimente.
Referitor la Proiectul de hotărâre privind înființarea Administrației pentru Educație și Sănătate, acesta este nelegal, deoarece anexa 1, care este organigrama, nu conține numărul de posturi pentru fiecare direcție, serviciu, birou, nici I.D.-ul posturilor și nici coeficientul de ierarhizare al posturilor. Anexa 2 – Statul de Funcții, nu este întocmit conform modelului cadru recomandat de ANFP. Nu există Notă de fundamentare pentru impactul financiar.
Recomandă întocmirea celor două proiecte de hotărâri în baza art.136 din Codul Administrativ, în baza Procedurii Operaționale – Hotărâri Consiliul Local PO 53 și a art.81, alin.1 din Legea nr.24 privind normele de tehnică legislativă pentru eleborarea actelor normative.
D-NA MONICA PFEIFER – în răspunsul formulat arată că avizul de legalitate este dat de Serviciul Juridic. Controlul de legalitate al unui act administrativ este în apanajul Secretarului General al municipiului și al Prefectului, care vor concluziona aspectele la care s-a făcut referire.
D-NA SANDA ORĂVIȚAN – DIRECTOR ADJ. – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.16 – Legat de problema şcolilor, îşi exprimă dorinţa de a avea structura care a fost prezentată într-o formă cât mai clară, în scopul unei mai bune comunicări.
D-NA PFEIFER – Menţionează că încercând să se introducă toate competenţele în cadrul aceleiaşi instituţii, lucrurile vor fi mult mai facile, întrucât se vor discuta şi analiza toate problemele împreună cu personalul din subordine, căutând astfel să se ajungă la o colaborare mult mai bună comparativ cu cea din prezent.
D-NA MIHAELA DUMITRU – ŞEF BIROU CONTENCIOS – PRIMARIA TIMIŞOARA – Consideră că Biroul Contencios este îndreptăţit la o suplimentare de posturi, având în vedere volumul de muncă şi problemele deosebite existente în prezent. Referirea se face exclusiv la posturile care vizează consilierii juridici. Având în vedere creşterea numărului de procese, s-au solicitat două posturi în vederea desfăşurării activităţii în condiţii optime. Alt aspect este legat de coeficienţii de ierarhizare, cu referire în special la funcţia de şef birou, unde coeficientul de ierarhizare este orientat spre minim. Apreciază că nu există în documentaţie nişte criterii clare, precise. Adresează rugămintea de a se reanaliza gradaţia acordată şefilor de birou şi a celor de serviciu în sensul reorientării acestor gradaţii. Solicită să se aibă în vedere criterii mai largi, mai clare, vis– a– vis de toţi şefii, precum şi un criteriu în plus, cel al reorientării spre costurile de piaţă ale acestor servicii, printr-o raportare vis– a -vis de preţurile de pe piaţă ale serviciilor juridice. Face referire şi la varianta nouă de salarizare, introdusă prin organigrama aflată în discuţie, cea a experţilor, care au un coeficient superior faţă de ceilalţi. Atrage atenţia asupra posibilităţii consilierilor juridici de a fi încadraţi la varianta de consilier juridic expert, prin acordarea sporului de care beneficiază 37 de persoane din totalul funcţiilor. Pune accent deosebit pe necesitatea specializării personalului.
D-NA PFEIFER – Referitor la numărul de posturi, arată că la Serviciul Juridic s-a suplimentat numărul cu două posturi, consilier juridic asistent şi consilier juridic principal. Menţionează că toate aspectele prezentate urmează să fie analizate ulterior.
D-NA CRISTINA BOZAN – CONSILIER JURIDIC – SERVICIUL JURIDIC AL PRIMĂRIEI TIMIŞOARA – Legat de organizarea şi statul de funcţii al aparatului de specialitate al primarului, atrage atenţia asupra constatării unor informaţii contradictorii. Consideră că este necesară o analiză mai serioasă şi o punere în acord a tuturor informaţiilor. Arată că Raportul de specialitate – versus Referatul de aprobare al Proiectului de hotărâre conţine informaţii contradictorii. Solicită lămuriri referitoare la informaţiile care sunt corecte. La o primă analiză, arată că coeficienţii de ierarhizare, pentru funcţiile de conducere, sunt trecuţi toţi la gradul minim. Doreşte să afle cum se explică faptul că aceste funcţii de conducere care au teoretic, cel puţin, un rol mai mare în gestionarea resursei umane, în aparatul de specialitate, sunt considerate la gradul unu. Solicită o detaliere a ierarhizării, o explicaţie a motivului pentru care în statul de funcţii desfăşurat toate funcţiile de conducere sunt trecute la gradaţia unu. Referitor la Anexa 1, care priveşte organigrama, îşi exprimă dorinţa de a cunoaște cum va arăta aceasta în viitor, împreună cu instituţiile şi serviciile publice locale sau în absenţa lor, întrucât Timpark-ul nu se regăseşte. O altă observaţie este legată de faptul că atât în Referatul de aprobare, cât şi în Raportul de specialitate, se încearcă o detaliere a tuturor structurilor, însă se menţionează Serviciul Juridic ca fiind unul auxiliar.
D-NA PFEIFER – Referitor la numărul personalului contractual, vorbind de aparatul de specialitate al primarului, conform definiţiei date de Codul Administrativ aparatului de specialitate, primarul, viceprimarii, persoanele care sunt încadrate în cabinetele acestora şi administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate al primarului. Deci, nu este o neconcordanţă între cifre. Referitor la gradaţia unu, explică faptul că, dacă biroul sau serviciul fac parte dintr-o direcţie, atunci gradul de responsabilizare al fiecărui şef de structură este mai mic, întrucât se disipă. Dacă este un şef de birou de sine stătător şi nu face parte dintr-un serviciu sau direcţie, atunci controlul intermanagerial îl realizează pe cont propriu, coordonarea o realizează în integralitate, răspunderea şi-o asumă în integralitate, însă decizia va fi luată la nivelul conducerii instituţiei. Privitor la Timpark, acest serviciu urmează să fie introdus. Cu privire la detalierea structurilor, au fost detaliate direcţiile principale, iar în Anexa 3 este cuprinsă detaliat structura Serviciului Juridic şi a Biroului Contencios.
D-NUL TITI STOICA – FILIALA A.U.R. – Doreşte o explicaţie pentru noua direcţie, cea a comasării sectoarelor de sănătate şi învăţământ şi ce anume se întâmplă cu celelalte două care au existat separat înainte.
O altă întrebare vizează existenţa unei consultări, a unui dialog cu sindicatul, acesta fiind un pas important în iniţierea proiectelor, precum şi o expertiză juridică, astfel încât proiectul să nu mai poată fi contestat şi atacat în instanţă.
D-NA PFEIFER – În explicaţia pe care o face arată că Serviciul Public Asistenţă Medicală Şcolară era un serviciu public fără personalitate juridică, fiind axat pe activitatea punctuală de acordare a asistenţei medicale în şcoli, partea de monitorizare a managementului în spitale şi a celui în care contractele încheiate de manageri sunt sau nu realizate, nefiind îndeplinit până în momentul de faţă. Biroul Sănătate şi Management Spitale a fost înfiinţat prin HCL 237 din 2021, a cărui executare a fost suspendată de instanţă. Pe partea de învăţământ, finanţarea unităţilor de învăţământ se realiza de către Biroul Finanţări Bugetul Local, o structură în cadrul Direcţiei Economice. Partea de reabilitare se realiza în cadrul Reabilitări Clădiri Publice iar partea de investiţii era parte a Serviciului Reabilitări. Întrucât colaborarea cu instituţia primăriei era destul de defectuoasă, s-a dorit ca toate aceste competenţe să fie unite în cadrul aceleiaşi structuri, sub aceeaşi coordonare, astfel încât directorii de şcoli să aibă un partener unic de dialog, iar conducătorul de instituţie să poată la rândul său să rezolve toate problemele conducătorilor de şcoli în cadrul structurii coordonate pe filierele de activităţi. Între Direcţia de Asistenţă Medicală Şcolară şi unităţile de învăţământ, este necesar să existe întotdeauna o colaborare şi un feed-back al activităţii prestate de către medici şi asistenţi în cadrul unităţilor de învăţământ. Feed-back-ul se poate lua de la directorii de şcoli.
Referitor la consultări, acestea au existat cu Serviciul Juridic şi cu comisia paritară. În privinţa sindicatului, nu are informaţii legate de existenţa unui dialog cu acesta. Organizarea activităţii oricărei instituţii sau societăţi este în apanajul conducătorului acesteia.
D-NUL TIBERIU NEGREI – JURIST – PREŞEDINTELE SINDICATULUI LIBER DIN PRIMĂRIE ŞI DIN SERVICIILE PUBLICE AFLATE ÎN SUBORDINEA C.L.M.T. – Îşi manifestă nemulţumirea cu privire la lipsa invitaţiei la consultări şi îşi exprimă susţinerea pentru aspectele prezentate anterior. Conform Codului Administrativ, la art.136 – Proiecte de Hotărâri ale Consiliului Local – se arată faptul că fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local este supus dezbaterii numai dacă este însoţit de Referatul de aprobare, de rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului. Face observaţia că în antet nu apare Serviciul Resurse Umane, acesta fiind compartimentul de resort. Consideră că o persoană fizică nu poate să substituie compartimentul de resort. Lipsa raportului de specialitate este un element care nu poate să conducă la aprobarea unor proiecte de hotărâri în acest gen. Îşi exprimă nedumerirea legată de modul în care, în urmă cu zece zile faţă de data înregistrării Referatului de aprobare, a Raportului de specialitate şi a avizului juridic, comisia paritară a dat aviz, în condițiile în care acesta se acordă în cunoştinţă de cauză şi având întreaga documentaţie. Este un aviz consultativ, dar extrem de important. Consideră că nu a existat pe masa comisiei întreaga documentaţie. În cazul reorganizărilor, îşi exprimă interesul privind numărul de posturi care se reduce şi câte persoane ale căror posturi se reduc sunt afectate de reorganizare. Nu exclude posibilitatea Prefecturii de a dispune un recurs grațios pentru o eventuală anulare a hotărârii luate în baza actualei forme a proiectului. Aduce în discuţie şi aspectul salarizării pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, prin iniţierea unui proiect de hotărâre în acest sens care să reglementeze salarizarea, atât pentru aparatul de specialitate al primarului cât şi pentru celelalte instituţii. Se doreşte o reglementare unitară, cu toate principiile prevăzute în legea salarizării şi cu consultarea partenerului de dialog social.
SECRETAR GENERAL,
CAIUS ȘULI
Consilier , Camelia Crișan – Pora
DEZBATERE PUBLICĂ
Primăria Municipiului Timişoara va organiza vineri, 15.04.2022, ora 1500, dezbaterea publică pe marginea Proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului local de acțiune pentru guvernare deschisă 2022 – 2023 a Municipiului Timișoara.
Dezbaterea se va desfășura în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 14.04.2022, ora 1200.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 14.04.2022, ora 1200, intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
ȘEF SERVICIU
SIMONA DRĂGOI
Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici:
https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=44A04F1D658ACFFFC22588140025E82B
ROMÂNIA
JUDEŢUL TIMIŞ
MUNICIPIUL TIMIŞOARA
DIRECŢIA SECRETARIAT GENERAL
SERVICIUL ADMINISTRAȚIE LOCALĂ
SC2022 – 10443 / 02.05.2022
MINUTA
DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 15.04.2022 REFERITOARE LA „PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA PLANULUI LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU GUVERNARE DESCHISĂ 2022-2023 A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA ”
La dezbaterea publică desfăşurată în data de 15.04.2022, ora 1500, au participat următoarele persoane:
-Domnul Valentin Mureșan – consilier personal al Primarului pentru smart city și transformare digitală;
-doamna Despina Ungureanu – din partea Serviciului Guvernanță Participativă și Management Cartiere;
-Domnul Dan Bugariu – Președinte al Asociației „Smart City”;
-Domnul Mihail Lisețchi – Președinte al „Agenției pentru Informarea și Dezvoltarea Organizațiilor Neguvernamentale”;
-Domnul Radu Nicosevici – Președinte al Academiei de Advocacy;
-Doamna Corina Turșie – Doctor în Științe Politice și Lector Universitar în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității de Vest;
-Domnul Ovidiu Voicu – Membru fondator și Director Executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
Au fost prezenți consilieri locali, studenți din cadrul Universității de Vest, cetățeni. Întâlnirea s-a desfășurat pe parcursul unei ore și cinzeci de minute.
DL.VALENTIN MUREȘAN – CONSILIER PERSONAL AL PRIMARULUI PENTRU SMART CITY ȘI TRANSFORMARE DIGITALĂ – Apreciază tema dezbaterii ca fiind o modalitate de a putea activa un mod de lucru printr-un plan local de acțiune. Enumeră câteva orașe europene care prezintă interes ca mod de prezentare și care au succes prin faptul că reușesc să angreneze forțele și energiile din oraș în toate proiectele srategice la care lucrează: Barcelona, Amsterdam, Copenhaga, etc. Acest lucru este posibil printr-o formă de guvernare participativă, existând foarte multe mecanisme care necesită să fie îmbunătățite, testate, validate și cu persoane angrenate în ele. Rezumarea lor se poate face prin câteva metodologii foarte bine reprezentate de către Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (O.G.P. – Open Government Partnership) internațional, bine gândit, astfel încât să ajute orașe în diferite faze ale dezvoltării lor. Programul OGP local este practic croit pentru orașe ca Timișoara, acesta fiind primul oraș din România angrenat în programul O.G.P. local. Se dorește angrenarea unui număr cât mai mare de oameni în guvernarea participativă precum și executarea unui plan local de acțiune și realizarea mai multor proiecte strategice pentru oraș.
DL.DAN BUGARIU – PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI „SMART CITY” – În prezentarea pe care o face, arată următoarele aspecte:
Provocările în guvernarea locală sunt legate de:
1.Performanță – obținerea unui rezultat măsurat în favoarea cetățeanului;
2.Capacitate – administrația locală are o capacitate limitată, pe care o poate expanda folosind anumite metodologii și instrumente;
3.Încrederea relativ joasă a cetățeanului în situația în care nu este implicat în procese încă din momentul inițial, cel al lansării etapei de idee.
Pentru Timișoara există o oportunitate foarte bună, întrucât există un cadru legislativ, un instrumentar specific (principii, metodologii, instrumente, etc.), România aderând la O.G.P.în anul 2011.
Beneficiile implementării OGP la nivel local presupun:
1.Resurse – accesarea acestora prin implicarea experților și a cetățenilor în procesele care vizează evoluția orașului;
2.Capacitate dezvoltată intern și extern;
3.Încredere;
4.Rezultate;
5.Distinctivitate;
6.Reziliență.
Principiile Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă:
1.Accesul deschis la informații publice;
2.Participarea cetățenilor la evoluția orașului;
3.Asumarea responsabilității implicării și a rezultatului;
4.Utilizarea tehnologiei.
În ceea ce privește viziunea pe termen lung, „Timișoara, ca inspirație pentru alte comunități locale, este orașul în care administrația publică și societatea civilă creează împreună oportunități pentru ca orice cetățean să poată fi implicat în deciziile publice privind calitatea vieții și dezvoltarea comunității”. Scopul guvernării deschise este îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
Angajamentele asumate:
1.Creșterea gradului de implicare civică – participarea cetățenilor la actul de guvernare generează reziliență, încredere, resurse suplimentare și rezultate mai bune pentru cetățean. Guvernarea deschisă este un mod inteligent de a face dezvoltare urbană cu suportul cetățenilor și în favoarea lor.
Câteva rezultate țintite includ următoarele aspecte:
a). O strategie de participare publică cu acțiuni concrete de implementat în următorii 5 ani;
b).Formarea a cel puțin 50 de funcționari privind implicarea cetățenilor în politici publice;
c).Formarea unor grupuri de lucru pe 3 teme diferite de interes pentru comunitate;
d).Maparea a cel puțin 3 resurse ale orașului (organizații, proiecte, fonduri) conform Strategiei de Smart City;
e).Selecția și finanțarea a cel puțin 5 proiecte din comunitate pe an.
2.Operaționalizarea bugetării participative – instrument prin care cetățenii sunt implicați în stabilirea priorităților și a modului de cheltuire a unei părți din bugetul local.
Acțiunile prevăzute vizează:
a). Schimb de experiență cu alte orașe;
b). Regulament și metodologie de bugetare participativă;
c). Instrument digital de bugetare participativă;
d).Informare transparentă în legătură cu modul în care este utilizat bugetul participativ.
3.Publicarea și reutilizarea a cel puțin 10 noi seturi de date deschise – datele descrise reprezintă primul pas către o guvernare deschisă. Pentru a putea lua decizii cât mai bune în prezent și viitor sunt necesare cât mai multe seturi de date deschise.
Rezultatele țintite cuprind:
a).Studierea comparativă a cel puțin alte 3 modele din alte orașe, din țară și din străinătate;
b). Efectuarea unui recensământ al datelor publice deținute de instituțiile locale;
c). Identificarea a 10 seturi de date deschise cu valoare ridicată și standardizarea structurii lor;
d). Elaborarea unei proceduri pentru identificarea periodică a datelor cu valoare ridicată, publicarea și mentenanța celor publicate;
e).Crearea a cel puțin două parteneriate cu comunitatea tech, mediul academic și/sau cel economic pentru folosirea datelor deschise.
4.Dezvoltarea capacității de guvernare deschisă a părților interesate relevante – Administrația Publică Locală este responsabilă de coordonarea proceselor care să genereze o viață mai bună pentru cetățeni. Una dintre cele mai bune investiții pe care A.P.L. le poate face este cea referitoare la dezvoltarea continuă a capacității de a face mai mult, de la o perioadă la alta și de a-și servi tot mai bine cetățenii.
Acțiunile se referă la următoarele aspecte:
a).Sincronizare mai bună, local – național – internațional;
b).Creșterea capacității de implementare și îmbunătățirea continuă a guvernării deschise;
c).Identificarea părților interesate, a rolurilor lor și a surselor de finanțare potrivite pentru implementarea planurilor de acțiune;
d).Raport privind relația dintre guvernarea deschisă și calitatea vieții.
DL.MIHAIL LISEȚCHI – PREȘEDINTE AL AGENȚIEI PENTRU INFORMAREA ȘI DEZVOLTAREA ORGANIZAȚIILOR NEGUVERNAMENTALE – Arată că angajamentele descrise anterior sunt rezultatul unui proces participativ în sine și atrage atenția asupra necesității clarificării, legat de faptul că, într-un context local, național, în care problema participării publice a transparenței, autoresponsabilizării față de decizia publică este o problemă foarte importantă, întrucât suntem departe de locul în care am fi dorit să fim. Din acest punct de vedere, planul nu poate, prin conținutul lui, la nivel de angajamente, să fie o soluție care să rezolve toate problemele deodată. Este un prim pas și faptul că în acest prim pas sunt promovate anumite priorități constituie din nou obiectul unei largi conversații care a existat în interiorul grupului și nu numai, procesul fiind periodic deschis și către comunitate. Întâlnirea este o premieră, fiind o continuare a unui set de dezbateri publice care vizeză implementarea guvernării deschise în Timișoara.
În continuarea dezbaterii, urmează un panel despre guvernanța deschisă, din care fac parte următoarele persoane:
1.CORINA TURȘIE – DOCTOR IN ȘTIINȚE POLITICE ȘI LECTOR IN CADRUL DEPARTAMENTULUI DE ȘTIINȚE POLITICE AL UNIVERSITĂȚII DE VEST;
2.OVIDIU VOICU – MEMBRU FONDATOR ȘI DIRECTOR EXECUTIV AL CENTRULUI PENTRU INOVARE PUBLICĂ;
3.MIHAIL LISEȚCHI – PARTE A GRUPULUI LOCAL DE LUCRU PENTRU GUVERNARE DESCHISĂ, PREȘEDINTE A.I.D. – O.N.G.
D-NA DESPINA UNGUREANU– SERVICIUL GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ ȘI MANAGEMENT CARTIERE – Pentru transpunerea conceptului de guvernare deschisă în cuvinte și idei accesibile cetățenilor, referitor la educația civică și implicarea cetățenilor în deciziile publice, adresează persoanelor invitate întrebarea legată de locul pe care îl ocupăm privitor la aceste aspecte, ca și oraș, cu exemplificarea a două inițiative demarate și apreciate de invitați, precum și două direcții de lucru considerate a fi prioritare în acest moment.
DL.OVIDIU VOICU – Face referire la folosirea inteligentă a Legii granturilor, nr.350, un instrument de finanțare la dispoziția tuturor autorităților publice, fiind folosită în general pentru proiecte finanțate de primărie de tip sport, cultură, social. Primăria își crește astfel viitorii parteneri de discuție. Autoritatea publică locală are o influență limitată asupra conținutului lucrurilor care se predau, dar poate interveni foarte inteligent cu oferta de cursuri opționale. Atunci când pune la dispoziție resurse pentru școli, în special pentru licee, ele urmează să aleagă din oferta de cursuri opționale, nu doar pentru a completa normele profesorilor, ci pentru a crește calitatea implicării civice. Câteva exemple concrete se referă la bugetarea participativă la școală sau a reporterilor de liceu, prin finanțarea de către primărie a unor sume foarte mici echipelor de jurnaliști de liceu, care primeau anumite sarcini de îndeplinit.
D-NA CORINA TURȘIE – Apreciază că guvernarea deschisă nu este doar despre tehnologie, ci și despre a gândi noi modalități de colaborare între actorii implicați în viața unui oraș, a unei comunități. Se merge într-o paradigmă a rețelei alcătuită din autoritatea locală și oricare alte entități care ar dori să se implice în bunul mers al comunităților. Guvernarea deschisă trebuie înțeleasă ca fiind o platformă care să pună laolaltă nevoi, probleme, iar pe de altă parte, soluții. În esență, ar trebui să ajungă la soluții pentru probleme de interes public mai bune și la implicarea cetățenilor, organizațiilor în mai multe momente din ciclul unei politici publice decât acolo unde ne-am aștepta în mod tradițional să se întâmple implicarea cetățenilor, în formularea politicilor, implicarea atât în implementare cât și în monitorizare-evaluare. Platforma „Oxigen pentru Timișoara” din perioada pandemiei este un exemplu de modalitate de a pune laolaltă resurse, soluții, cu nevoi. Platforma existentă la nivel național, de sprijin pentru refugiații din Ucraina, este un alt exemplu de a pune laolaltă resurse și de a rezolva împreună probleme. Există multiple modalități de a ajunge la cetățean, utilitatea guvernării deschise, a avea platforme care să atragă culegere colaborativă de date în beneficiul cetățenilor.
DL.MIHAIL LISEȚCHI – Completează, arătând că informarea este prima condiție pentru a vorbi de o implicare a cetățenilor. Informarea vine unilateral, dinspre autoritate către cetățean și vizează pregătirea lui pentru implicări în forme mai complexe în procese de decizie.
D-NA DESPINA UNGUREANU – Privind la guvernarea deschisă și la angajamentele propuse în planul de guvernare, ridică problema impactului asupra cetățenilor în viața de zi cu zi și ce anume se va schimba.
DL.OVIDIU VOICU – Din perspectivă critică, apreciază că impactul asupra cetățenilor va fi unul foarte mic, chiar inexistent, din motive mult prea teoretice, fiind nevoie de doi ani pentru a face o strategie. Pentru un plan de acțiune este nevoie de lucruri concrete. Dintre angajamentele concrete, cel legat de bugetare participativă este domeniul în care toate orașele din România care au implementat-o au eșuat lamentabil, pentru că nu au înțeles ce înseamnă bugetare participativă.
D-NA CORINA TURȘIE – Într-o formulă ideală, pentru cetățeni în viitorul apropiat sau mediu, ar însemna o percepție îmbunătățită asupra propriei calități a vieții în Timișoara, cu privire la serviciul satisfăcător, venituri și locuințe satisfăcătoare, prețuri rezonabile pentru chirii, servicii publice de calitate, tot ceea ce înseamnă existența în comunitate. Este necesar ca cetățenii să ajungă să aibă sentimentul că există un echilibru între viața lor privată, muncă și implicarea în comunitate. Din perspectiva bugetării participative, ar trebui să existe mai multe probleme ale comunității rezolvate, din propunerile venite de la cetățeni, iar din perspectiva implicării civice, ar trebui să existe oameni activi pe platforme colaborative pe care le-ar crea autoritatea locală pentru rezolvarea problemelor publice.
DL.MIHAIL LISEȚCHI – Procesele luate în discuție nu vor putea schimba standardul, confortul de viață. Se dorește ca prin acest proces de guvernare deschisă, percepția pe care cetățeanul o are cu privire la modul în care este gestionat orașul să fie una pozitivă, iar soluțiile stabilite trebuie să se situeze cât mai aproape de așteptările cetățenilor. Prim-planul este un plan care vizează o perspectivă strategică. Se propune crearea, consolidarea capacității, atât în cadrul administrației publice cât și la nivelul actorilor interesați sau implicați în asemenea procese. În ultimii doi ani se văd măsuri concrete tot mai numeroase, ele venind ca măsuri ad-hoc. Există mai multe acțiuni care vizează apropierea cetățeanului de decizia publică, iar prin Centrul de proiecte există mai multe programe de finanțare, inclusiv un program care a fost operaționalizat în urmă cu câteva zile și care vizează creșterea participării publice.
DL.RADU NICOSEVICI – PREȘEDINTE AL ACADEMIEI DE ADVOCACY – Apreciază situația implicării societății civile în guvernarea participativă ca fiind mai mult decât modestă. Menționează că Academia de Advocacy a prezentat un material pe o perioadă de trei ani cu privire la implicarea cetățenilor în decizia publică, situația fiind dezastruoasă la nivel național. Academia de Advocacy împreună cu masteranzii de la Politici Publice și Advocacy au propus abordarea problemei dintr-o altă perspectivă, intenția fiind demararea unui proiect care să evalueze interesul pe care îl au decidenții în implicarea cetățenilor în guvernarea participativă.
Dl.IOSIF POP – MASTERAND POLITICI PUBLICE – Din perspectiva experienței pe care o are în administrația publică locală din municipiul Cluj-Napoca, consideră ca fiind importante următoarele aspecte:
a).În scopul cunoașterii rolului și atribuțiilor pe care le are, precum și a problemelor comunității, fiecare consilier ales în Consiliul Local să urmeze în primele 6 luni de activitate un curs de pregătire specific administrației, cu prezență reală și implicată;
b).Întâlnirea și consultările consilierilor aleși cu cetățenii să fie permanentizate la minim două întâlniri pe lună, aceasta fiind singura cale de a cunoaște problematica orașului și de a fi documentați;
c).Rapoartele de activitate ale consilierilor locali să fie extrem de vizibile;
d).Votul în Consiliul Local să se exercite fără recomandări și constrîngeri;
e).Dezbaterea publică a bugetului anual ar trebui să înceapă în trimestrul II și să se termine în trimestrul III, iar dezbaterea publică pe un buget consolidat să fie de finisaj adoptării unui buget local;
f).Toate cifrele bugetului aprobat să fie postate pe site-ul primăriei și dacă este posibil, să fie operate zilnic;
g).Dezbaterile publice pe proiectele mari să înceapă la faza lansării studiului de fezabilitate.
D-NA GABRIELA POPESCU – STUDENTĂ – MASTERUL DE POLITICI PUBLICE ȘI ADVOCACY, UNIVERSITATEA DE VEST – Își exprimă regretul pentru lipsa din planul local de guvernare a etapei de evaluare a pașilor parcurși până în 2023 și dorește să știe când se va face această evaluare, doar la final sau pe parcursul celor doi ani și dacă vor exista perioade intermediare de evaluare. Referitor la pct.nr.3 din Plan – Angajamente asumate, subpunctul A1, adresează întrebarea privind modul în care vor fi educați sau formați funcționarii publici și cum vor fi alese temele de interes, de către administrație sau în urma unui sondaj în comunitate.
DL.DAN BUGARIU – Arată că evaluarea va fi făcută odată la cel puțin 4 – 6 luni, că vor fi cel puțin 4 evaluări pe parcursul celor doi ani. Există un mecanism specificat de metodologia de guvernare deschisă prin care se face această raportare de date de către un mecanism independent, iar pe baza dateor colectate de cei care implementează acest plan local de acțiune, va face și partea de monitorizare și partea de raportare. Referitor la selecția proiectelor, este nevoie de o abordare publică, transparentă, în care, atunci când există mai multe opțiuni, să poată fi selectată opțiunea care prezintă interesul cel mai mare.
D-NA DESPINA UNGUREANU – Legat de identificarea și evaluarea persoanelor care vor fi formate ca parte a strategiei de participare publică sau de eficientizare a participării publice la nivelul minicipiului, arată că există două componente de analiză și evaluare a nevoilor și contextelor de interacțiune a funcționarilor cu cetățenii, pentru a identifica care sunt nevoile de formare și a adapta modulele de formare la nevoile și contextul nostru local. Pentru selecția celor 50 de funcționari, vor intra în atenție cei care au interacțiuni directe cu cetățenii.
DL.LAURENȚIU GHERGHINESCU – SENIOR MANAGER IN IT ȘI STUDENT IN CADRUL MASTERULUI DE POLITICI PUBLICE ȘI ADVOCACY DIN UNIVERSITATEA DE VEST – În situația în care se dorește o colaborare adevărată cu o masă cât mai mare de cetățeni implicați, sugerează o abordare a strategiei de tip marketing. Dacă obiectivul se referă la creșterea gradului de implicare, se dorește atragerea cetățenilor și corelarea cu agenda reală a lor. Pune accentul pe necesitatea existenței formatorilor de opinie, a persoanelor implicate în problemele importante ale cetățenilor și care să sprijine mesajul de guvernare participativă, precum și implicarea în atragerea cetățenilor. Se poate spune că se atinge strategia propusă în situația în care se reușește corelarea mesajului cetățenilor cu presa. Din punct de vedere al planului de implementare, apreciază că un astfel de proiect are nevoie de o segmentare mai reală, de o subproiectare. Sunt necesare proiecte clare dar și existența unei gândiri dinamice, întrucât vor exista multe schimbări pe parcurs. Dorește să vadă în planul de implementare anumite arii de cunoștințe exploatate, de tip project management. Exemple: managementul scopului, quality management, etc.
D-NA AIDA SZILAGYI– CONSILIER LOCAL – Menționează faptul că a fost lansată prima sesiune de proiecte pentru buget participativ care a primit 113 propuneri. Este bine cunoscută activitatea centrului de proiecte, existând o sesiune care adresează și alte tipuri de proiecte, în afară de cele culturale, cu denumirea „Impuls în comunitate” . Se preconizează să se finanțeze proiecte pe educație, pe mediu, pe smart-city, etc, în valoare de două milioane de lei. Apreciază ca fiind o slăbiciune în a gândi un proiect și a-l prezenta așa cum este cerut într-un astfel de ghid de finanțare. Eforturile vizează modul în care poate fi ajutată comunitatea preocupată de problemele care necesită rezolvare, să gândească și să conceapă aceste aplicații de proiect, pentru a putea primi proiecte de calitate bună care să rezolve problemele cetățenilor. Semnalează necesitatea prezenței O.N.G-urilor din zonă. Invită comunitatea să se implice cât mai mult și să prezinte idei, sugestii despre diversele îmbunătățiri din oraș.
DL.DAN BUGARIU – Extrage, în final, câteva direcții pe care grupul de lucru în guvernare deschisă îl propune:
a).Îmbunătățirea planului curent de acțiune, cu referire la problemele aduse în discuție;
b).Direcția de comunicare – este nevoie de o comunicare specifică profilelor de cetățean, cu referire în mod special la persoanele care nu ajung în mediul digital. Un alt aspect se referă la modalitatea în care s-ar putea „vinde” ideile bune ale orașului pentru cetățeni. Este necesar ca Planul local de acțiune să fie ușor de citit și să arate direcțiile și lucrurile care se doresc a fi urmărite, iar implementarea lor să se facă prin Centrul de proiecte care să preia Planul local de acțiune și să imagineze surse de finanțare care să atragă proiecte care la rândul lor să livreze în acțiunile și angajamentele imaginate.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
Consilier
Camelia Crișan – Pora
Primăria Municipiului Timişoara va organiza luni, 16.05.2022, ora 1700, https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=6180427677DFC0F4C225882300497511 pe marginea Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului pentru aplicarea Programului de sprijin financiar pentru creşterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Municipiul Timișoara, precum şi aprobarea formei actualizate a acestuia.
Dezbaterea se va desfășura în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 13.05.2022, ora 1200.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 13.05.2022, ora 1200, intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
Primăria Municipiului Timișoara va organiza joi, 19.05.2022, ora 17, dezbaterea publică pe marginea Proiectului de hotărâre referitor la aprobarea Regulamentului privind condițiile de desfășurare a activităților de comerț stradal – terase pe raza Municipiului Timișoara. Dezbaterea se va desfășura în sala de consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcției Secretariat General – Serviciul Administrație Locală sau în format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 18.05.2022, ora 15.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 18.05.2022, ora 15, intenția de participare și, totodată, vor transmite opiniile pe care urmează să le punã în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotãrâre. Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
Proiectul poate fi consultat aici: https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=817E570B2FE87C63C225883100487772
Serviciul Comunicare
Primăria Municipiului Timişoara va organiza joi, 26.05.2022, ora 1600, dezbaterea publică pe marginea Proiectului de hotărâre referitor la aprobarea Regulamentului privind stabilirea măsurilor de protecția mediului în timpul executării lucrărilor de construcții în Municipiul Timișoara
Dezbaterea se va desfășura în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 25.05.2022, ora 1500.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 25.05.2022, ora 1500 intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
Proiectul de hotărâre poate fi consultat mai jos:
SECRETAR GENERAL,
CAIUS ȘULI
ȘEF SERVICIU,
SIMONA DRĂGOI
Primăria Municipiului Timişoara va organiza joi, 26.05.2022, ora 1730, dezbaterea publică pe marginea Proiectului de hotărâre referitor la aprobarea Regulamentului privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în Municipiul Timișoara
Dezbaterea se va desfășura în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 25.05.2022, ora 1500.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 25.05.2022, ora 1500 intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
Proiectul de hotărâre poate fi consultat mai jos:
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
ȘEF SERVICIU
SIMONA DRĂGOI
DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 16.05.2022 REFERITOARE LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PRIVIND MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA REGULAMENTULUI PENTRU APLICAREA PROGRAMULUI DE SPRIJIN FINANCIAR PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII ARHITECTURAL-AMBIENTALE A CLĂDIRILOR DIN ZONELE PRIORITARE DE INTERVENȚIE DIN MUNICIPIUL TIMIȘOARA, PRECUM ȘI APROBAREA FORMEI ACTUALIZATE A ACESTUIA
La dezbaterea publică desfăşurată în data de 16.05.2022, ora 1700, au participat Administratorul Public al Municipiului Timișoara, domnul Matei Creiveanu și doamna Paula Romocean – consilier local. Din partea Biroului Reabilitare Cartiere Istorice au participat doamnele consiliere: Roxana Pătrulescu, Daniela Țeicu, Diana Păușan. Au fost prezenţi consilieri locali, reprezentanţi ai unor instituţii, cetăţeni. La întâlnirea care s-a desfășurat pe parcursul a cinzeci de minute au participat aproximativ 10 persoane.
D-NA ROXANA PĂTRULESCU – BIROU REABILITARE CARTIERE ISTORICE – Face o prezentare a activității Biroului Reabilitare Cartiere Istorice care se ocupă de implementarea programului de sprijin financiar supus dezbaterii.
Activitatea Biroului Reabilitare Cartiere Istorice constă în:
În perioada 2021-2022, prin acțiunile întreprinse, administrația locală și-a propus:
Problemele identificate în practică în cadrul biroului sunt:
Cadrul legislativ principal care stă la baza programului de sprijin financiar este:
Programul – forma propusă – presupune:
Modificări propuse, în urma consultărilor cu proprietari și proiectanți:
Propus
– grilă de verificare a documentației pentru faza DTAC și DTOE, conform HG 907/2016; – grilă de verificare a documentației pentru faza PTH și DDE, conform HG 907/2016
| În vigoare
|
Eligibilitate:
Lucrări eligibile pentru finanțare:
În conformitate cu art. 6 din Legea nr. 153/2011:
Documente necesare înscrierii în program:
ETAPA I
– hotărârea adunării generale a proprietarilor/asociației de proprietari privind solicitarea sprijinului financiar, conform art. 51, din Legea nr. 196/2018 și conform statutului asociației, cu votul a două treimi din totalul membrilor asociației (Anexa 8a);
– lista cu semnăturile proprietarilor care și-au dat acordul pentru accesarea Programului de sprijin (Anexa 8b);
– lista cu semnăturile proprietarilor care au fost de acord să preia procentul din valoarea lucrărilor de reabilitare, conform cotelor părți indivize din proprietatea de uz comun, aferent proprietarilor care nu doresc să-și asume accesarea Programului (Anexa 8b1);
ETAPA II
ETAPA III
D-NA PAULA ROMOCEAN – CONSILIER LOCAL – Arată că modificările propuse vin ca urmare a discuțiilor avute cu cetățenii și că se dorește ca măcar o parte din cei care au început demersurile pentru reabilitare să poată beneficia de modificări și de sprijinul financiar. Pune accentul pe perfectarea programului de sprijin financiar, pe acordarea consultanței tehnice, atât specialiștilor în domeniu dar și celor care doresc să înceapă acest proces prin intermediul asociațiilor de locatari.
DL.CĂTĂLIN GHEORGHIU – PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI DIN PIAȚA ROMANILOR NR.14 – Își exprimă nemulțumirea față de dificultatea întâmpinată în momentul parcurgerii Regulamentului și consideră că ar fi fost interesantă și finanțarea părții de proiectare. Privitor la eliminarea cablurilor de pe fațade, cu precădere în zona Traian, propune remontarea cablurilor, întrucât stîlpii verzi ar trebui să dispară. Semnalează lipsa unui management al proiectului, acesta nefiind un criteriu clar de succes pentru o clădire sau pentru un proiect în sine.
D-NA PĂTRULESCU – Arată că regulamentul pentru programul de sprijin financiar este stufos în contextul în care este parcurs împreună cu anexele, însă, pentru parcurgerea programului există posibilități de comunicare, de consultanță pentru problemele care necesită lămuriri. Se propune tipărirea a 5000 de flyere informative prin care se vor sintetiza informațiile din program, dar și organizarea unor întâlniri cu asociațiile de proprietari în cadrul cărora se vor face prezentări în clădirile istorice, care să cuprindă și explicațiile privitoare la conținutul programului. Finanțarea procesului de proiectare nu este posibilă, după cum nu este posibilă nici finanțarea lucrărilor de consolidare care rezultă în urma expertizei tehnice, întrucât nu este permisă de Legea nr. 153. Avantajul programului îl reprezintă procentul de 20% oferit de primărie sub formă de grant, care, altfel, în condițiile unui proiect realizat în regie proprie nu există.
DL.CREIVEANU – ADMINISTRATOR PUBLIC – Face referire la proprietate, care este privată, aparține proprietarului și presupune responsabilitate. Programul vine să ajute suplimentar proprietarul, este un program de nișă și are două componente: finanțare nerambursabilă de 20% și a doua, finanțare pe termen lung, de 80%, care vine în întâmpinarea celor care nu au acces la bani sau la finanțare bancară. Aceasta nu este pentru toată lumea și nu este menită să absolve proprietarii de răspunderea lor pentru ținerea în bună regulă a proprietăților. Una din condițiile necesare pentru a accesa, conform legii, este ca aceste clădiri să nu aibă risc seismic care se stabilește în urma evaluării tehnice. Primăria administrează un buget, care nefiind nelimitat, prioritizează cheltuielile. Programul nu rezolvă toate nedreptățile istorice ale Timișoarei și ale României.
D-NA ROMOCEAN – Menționează că legislația limitează, Legea 153 nu acoperă evaluările de risc seismic. Cheltuielile nu pot fi făcute doar din bugetul local, există Ministerul Culturii, bugetul de stat, astfel de evaluări de risc seismic fiind cele mai importante prntru a determina eligibilitatea unei clădiri. Există niște limite ale legislației în care este necesar să se facă încadrarea.
DL.GEORG BARDEAU – CONSULUL ONORIFIC AL AUSTRIEI LA TIMIȘOARA – Își exprimă interesul privind clădirile care nu pot fi incluse în programul de sprijin financiar.
D-NA PĂTRULESCU – Răspunde, subliniind că numai clădirile expertizate cu risc seismic 1 nu sunt eligibile pentru finanțare, fiind necesară consolidarea clădirilor respective. Menționează de lucrările de consolidare, concluzia fiind că astfel de cheltuieli nu sunt eligibile. Contractul pe care primăria îl încheie cu executantul este pentru lucrările eligibile. În contract nu se pot include lucrări neeligibile, inclusiv cele de consolidare. Acest aspect nu împiedică asociația de proprietari să încheie separat un contract cu aceeași firmă de execuție.
În continuare, d-na Pătrulescu răspunde întrebărilor primite pe e-mail, răspunsurile fiind relevante pentru toate persoanele interesate de tematica dezbaterii.
– în cadrul procedurii de atribuire, prin caietul de sarcini, criteriile de selecție ale executantului se vor stabili și vor respecta dispozițiile Legii 98/2016 privind achizițiile publice
– vor fi criterii calitative, cantitative și va conta și preţul ofertat pe devizul realizat de proiectantul contractat de beneficiar
– preţul maxim va fi cel din devizul de lucrări realizat de proiectantul contractat de beneficiar
– se va alege oferta cea mai avantajoasă pe baza criteriilor de atribuire stabilite cf. L 98/2016 și a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției
– preţul (valoarea contractului de execuție) este stabilit în urma licitaţiei, în baza devizului realizat de proiectantul contractat de beneficiar
– asociaţiile de proprietari pot lua hotărâri cu acordul a 2/3 dintre proprietari, urmând să-și asume costurile celor care nu sunt de acord sau sunt de negăsit
– recuperarea sumelor pe care și le vor asuma în numele proprietarilor care nu sunt de acord sau sunt de negăsit se face pe cale judecătorească
– avantajul este că pot returna costurile care le revin conform cotei părţi din CF pe perioada desfășurării șantierului, program cu avantajele sale li se adresează persoanelor fizice
– conform legii, recepţia lucrării se face de către comisia de recepţie, toţi membrii acesteia fiind responsabili de respectarea cerinţelor proiectului:
– dirigintele de șantier – asigură secretariatul comisiei, nu face parte din comisie, orice obiecţii din partea beneficiarului vor fi transmise de către dirigintele de șantier, care îl reprezintă;
– la finalizarea lucrărilor, executantul are obligaţia de a notifica, în scris, Achizitorului că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie, solicitând acestuia convocarea comisiei de recepţie;
– pe baza situaţiilor de lucrări confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren, Achizitorul, prin reprezentanţii săi, va aprecia dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie. În cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficienţe, acestea vor fi notificate Executantului, stabilindu-se şi termenele pentru remediere şi finalizare. După constatarea remedierii tuturor lipsurilor şi deficienţelor, la o nouă solicitare a Executantului, Achizitorul va convoca comisia de recepţie;
– comisia de recepţie are obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare. În funcţie de constatările făcute, Achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepţia;
– contractul nu va fi considerat finalizat până când procesul-verbal de recepţie finală nu va fi semnat de comisia de recepţie, care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului. Recepţia finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanţie. Plata ultimelor sume datorate Executantului, pentru lucrările executate, nu va fi condiţionată de eliberarea certificatului de recepţie finală.
– asociaţia de proprietari poate alege în totalitate persoana care o reprezintă în relaţia cu PMT, dirigintele de șantier reprezintă deja interesele beneficiarului fiind contractat de către acesta
– nu, solicitarea unui alt instrument de garanție în afara celui stipulat în HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv garanția de bună execuție, este în afara legii și poate fi contestat.
– garanția de bună execuție se constituie de către executant în conf. cu HG 395/2016 pe toată perioada execuției și pe perioada de garanție a lucrărilor executate.
– conform anexei 16 la regulament (model contract execuţie), contractul dintre PMT și executant nu va fi considerat finalizat până la expirarea perioadei de garanţie acordată lucrării şi semnarea procesului verbal de recepţie finală de către comisia de recepţie
– perioada de garanţie a lucrărilor curge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor (inclusiv a finalizării remedierilor), pe o perioadă de minimum 60 de luni, şi până la recepţia finală;
– perioada de garanţie a lucrărilor este stabilită conform prevederilor Legii nr. 10/1995 coroborate cu prevederile Codului Civil privind condiţiile şi termenele stabilite pentru descoperirea viciilor ascunse şi promovarea acţiunii în daune; obligaţia de garanţie a Executantului subzistă în temeiul legii şi faţă de subdobânditorii dreptului de proprietate asupra construcţiilor; perioada de garanție este stabilită de către autoritatea contractantă tinând cont de complexitatea lucrărilor, de valoarea lor, de alti factori determinanti, de ex. de faptul că, în situația de față, autoriatea contractantă acordă beneficiarului sprijin financiar pe o perioadă de 10 ani;
– conform contractului de execuţie, executantul răspunde, potrivit obligaţiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale lucrărilor executate, pentru viciile ascunse ale construcţiei ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării și, după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă, ca urmare a nerespectării proiectelor şi detaliilor de execuţie aferente execuţiei lucrării.
– da, se poate vinde;
– persoana fizică (rambursează împrumutul în cel mult 10 ani) are obligaţia să notifice finanţatorul cu privire la intenţia de înstrăinare a proprietăţii, precum și a modalităţii de rambursare a Contribuţiei Beneficiarului neachitate până la acel moment, înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra proprietăţii;
– persoana jurdică (achită integral costul ce-i revine din lucrări pe perioada de desfășurare a șantierului) are obligaţia să notifice finanţatorul cu privire la intenţia de înstrăinare a proprietăţii, precum și a modalităţii de rambursare a Contribuţiei Beneficiarului neachitate până la acel moment, înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra proprietăţii; în cazul în care proprietarul nu va achita integral contribuţia rămasă, în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare cu noul proprietar se va menţiona la clauze cuantumul contribuţiei rămase de rambursat, asumată de noul proprietar.
– se poate plăti integral valoarea lucrărilor;
– în cazul în care există mai multe clădiri înscrise în program, bugetul local fiind limitat va exista o prioritizare, moment în care, asociaţiile care deţin un fond iniţial vor beneficia de un punctaj în plus;
– a se vedea fișa de evaluare anexă la program, instrument de lucru al comisiei de evaluare.
– fără acordul băncii, imobilul respectiv nu este eligibil pentru programul de sprijin financiar.
– în conformitate cu OUG15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, „actualizarea prețurilor aferente materialelor se ajustează prin aplicarea unui coefient de ajustare, pentru a tine seama de orice creștere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia s-a fundamentat prețul contractelor”
– ajustarea se realizează la fiecare solicitare de plată, pe întreaga perioadă de derulare a contractului, ca urmare a unei solicitări justificate din partea contractantului;
– în contractul de execuție se va stipula distinct calculul coeficientului de ajustare conform legislației în vigoare.
– contractul de sprijin financiar este încheiat între primărie și fiecare proprietar de apartament în parte, conform anexelor 11 și 12 la program.
– contractul de execuţie se încheie între executant și Primăria Municipiului Timișoara, în baza acestuia PMT achită facturile pentru situaţiile de lucrări verificate (și semnate) de dirigintele de șantier, asumate de beneficiar și verificate de consultantul tehnic contractat de PMT;
– a se vedea modelul de contract dintre executant și PMT în anexa 16 la regulament;
– pentru neplată constructorul se îndreaptă către PMT, conform contractului;
– dirigintele de șantier este contractat de către beneficiar, conform legii.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
Consilier
Camelia Crișan – Pora
Dezbatere publică referitoare la procedura de majorare a impozitului pe clădirile neîngrijite
Primăria Municipiului Timişoara va organiza joi, 16.06.2022, ora 17, dezbaterea publică pe marginea Proiectului de hotărâre privind aprobarea modificării și completării Procedurii cadru privind majorarea impozitului pe clădirile neîngrijite/degradate din intravilanul Municipiului Timișoara, precum și aprobarea formei revizuite a acesteia.
Dezbaterea se va desfășura în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 15.06.2022, ora 12.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 15.06.2022, ora 12, intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
Proiectul poate fi consultat aici:https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=C19628D88BE9B6B1C22588450049F608
Serviciul Comunicare
MINUTA DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 19.05.2022 CU TEMA: PROIECT DE HOTĂRÂRE REFERITOR LA APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR DE COMERȚ STRADAL – TERASE PE RAZA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA
La dezbaterea publică desfăşurată în sala de Consiliu a Primăriei municipiului Timișoara și prin platforma online ZOOM în data de 19.05.2022, ora 1700, au participat următoarele persoane: domnul Matei Creiveanu – Administrator Public al municipiului Timișoara, d-nul Gabriel Almăjan – Arhitect-Șef al municipiului Timișoara, doamna Paula Romocean – consilier local. Din partea Direcţiei Generale de Urbanism și Planificare Teritorială au participat: doamna Magdalena Nicoară – Director – Direcția Autorizare și Control, precum și doamnele: Alina Gherman și Laura Clapa, din partea Compartimentului Autorizare Activități Comerciale și Publicitate.
Au fost prezenţi consilieri locali, reprezentanţi ai unor societăți din domeniul Ho-Re- Ca, ai unor instituţii, cetăţeni. La întâlnirea care s-a desfășurat pe parcursul a trei ore și 15 minute au participat aproximativ 40 de persoane.
GABRIEL ALMĂJAN – ARHITECT-ȘEF – Prezintă câteva principii generale legate de tema dezbaterii. Referitor la spațiul public, aspect care are o influență asupra tuturor oamenilor, indiferent că desfășoară activități comerciale sau îl folosesc ca timp liber, dorinţa este de a fi un loc sigur, rezilient, incluziv, de calitate, și să aibă acea componentă de îmbinare a elementelor constitutive: mobilier urban, terase sezoniere, clădiri, clădiri provizorii, etc. Prin comparație cu alte regulamente sau cu situații din alte orașe, trebuie avut în vedere că aceste amenajări exterioare pe care le vedem acum și care urmează să le vedem și în viitor, să fie integrate cu mediul construit, în special în zonele construite protejat, astfel încât să nu se afecteze în sens negativ imaginea și funcționalitatea. Există unele prevederi pentru zona istorică legate de dimensiunea umbrelelor și de forma lor, ele având un impact asupra modului de percepție a fațadelor și a străzii. S-a încercat să se simplifice unele proceduri, respectiv posibilitatea amplasării meselor pe lângă vitrine sau pe lângă spațiul popriu-zis, pe o lățime anume de la fațadă, astfel încât să se poată scoată un mobilier afară făra a mai avea nevoie de proiect sau de alte documentații. Va trebui să fie asigurată mentenanța spațiului public sau întreținerea acestuia.
D-NA PAULA ROMOCEAN – CONSILIER LOCAL – Subliniază că Regulamentul anterior necesita precizări suplimentare, clarificări și unele modificări. De exemplu, zona centrală a devenit pietonală după anul 2011. În regulamentul actual nu se regăsește nici o prevedere privitor la modul în care terasele pot fi amplasate pe străzile din zona Cetate, acesta referindu-se strict la piețele centrale. Remarcă creșterea gradului de indisciplină în ceea ce privește cromatica, dimensiunile, dar și tipul de mobilier folosit în special în zona protejată. Prin noul regulament se dorește crearea unui echilibru în ceea ce privește modul în care este folosit spațiul public, atât de cei care stau la terase cât și de cei care doresc să se plimbe, dar și crearea unui echilibru cromatic și fonic.
D-NA PATRICIA BOCIU – ASOCIAȚIA „UNIUNEA GAZDELOR BĂNĂȚENE” – Apreciază, privitor la regulament, că foarte multe puncte sunt redactate fără a se ține cont de viziunea celor care implementează prevederile acestuia. Face referire la prevederile legislative ale regulamentului și anume la articolul care se referă la măsura retragerii definitive stabilită prin dispoziția primarului, la propunerea agentului constatator, în cazul nerespectării mențiunilor din acord, la trei abateri constatate în mod repetat, indiferent de natura abaterilor constatate. Foarte multe prevederi nu depind strict de operatorul economic, existând unii angajați care s-ar putea să nu respecte anumite prevederi, de pildă, purtarea ecusonului, gest căruia nu i se poate aplica o astfel de pedeapsă, nefiind o abatere. Un alt aspect ar fi închiderea zilei, la ora stabilită, prin regulament, iar după debarasarea meselor, oaspeții să mai dorească să rămână în continuare. O astfel de abatere poate fi constatată de agent, aceasta nefiind, însă, de natură să pună afacerea la punct. Atrage atenția pentru găsirea unei formule care să satisfacă pe toată lumea. De asemenea, constată că nu există nici o impunere vis–a-vis de ținuta individualizată pentru fiecare locație. Solicită lămuriri cu privire la deținerea echipamentului de protecție sanitară precum și la modul în care urmează să se concluzioneze dezbaterea, respectiv finalitatea solicitărilor care au fost transmise.
D-NA ROXANA ILIESCU – CONSILIER LOCAL – Face referire la cap.7 din Regulament, respectiv art.28, alin.1, care menționează că umbrelele sau copertinele amplasate pe terase nu vor avea inscripții de niciun fel, modelul umbrelelor va fi cel agreat de primărie, conform Anexei nr.8, fiind prezentate dimensiunile umbrelelor, diametrul de 3,5 m, înălțimea de 3,10 cm. Umbrelele sau copertinele vor fi de culoare crem-bej. Cu privire la modelul prezentat (Anexa 8), apreciază, ca urmare a discuțiilor avute cu persoanele interesate care lucrează în acest domeniu, că modelul este foarte limitativ și întreabă în ce măsură nu se poate considera ca fiind oportun să se admită inclusiv designul de umbrelă tip “ghiocel”, pe care îl consideră a fi foarte elegant și care respectă dimensiunile, diametru și înălțime.
DL.FLORIN ROUĂ – S.C. „ALICE KYTELER” SRL – Aduce în discuție lățimea terasei și adresează rugămintea de acceptare a poziționării actuale a teraselor, pe o lățime de 10 m, ținând cont de faptul că perimetrul Pieței Unirii permite 2-3 m în plus fața de propunerile din regulament. Cheltuielile de funcționare au crescut foarte mult, cu 25 – 30% ca urmare a creșterii utilităților, chiriilor, consumabilelor, salariilor, impozitelor. În situația reducerii suprafeței, se pierde un sfert din terasă, iar încasările vor scădea cu aprox.30%. Menționează că pandemia a afectat cel mai mult sectorul HORECA. Accesul în P-ța Libertății este mult mai generos decât prezentarea făcută. Propune deplasarea pe teren pentru a se putea confrunta schița cu realitatea.
DL.GABRIEL ALMĂJAN – Remarcă în schița din propuneri transmisă că la accesele dinspre colțurile Pieței Unirii, N-V și S-V, dimensiunile sunt extrem de extinse și blochează accesul în P-ța Unirii dinspre străzile principale de acces. Pe N-V este extrem de mic spațiul pentru ca să se poată intra în piață. Distanța de la zona în care este amplasat mobilierul și fațada clădirii, în piețe suportă o modificare prin prisma faptului că ar trebui asigurată circulația pe lângă vitrine și clădiri. 1,5 m este foarte puțin.
DL.MATEI CREIVEANU – Menţionează că privitor la procedurile de preluare a documentelor, verificarea este mai amănunțită în prezent. Trebuie ținut cont și de faptul că personalul care lucrează în resort este foarte limitat. Se merge pe procedura de digitalizare, de trecere spre un mediu mult mai obiectiv. Instrumentele sunt în curs de testare, iar în prezent se lucrează pentru aducerea la zi a bazei de date existente.
DL.IOAN SORINCĂU – CONSILIER JUDEȚEAN – CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ – Apreciază Regulamentul ca fiind mai bun decât cel anterior dar, semnalează și existența unor părți nedorite din Regulamentul vechi. Își exprimă nedumerirea legată de posibilitatea existenței a două terase la fiecare punct de lucru, pe schițele existente nefiind această posibilitate. Propune ca în Piața Unirii să existe o mărire la patru rânduri de mese, suprafața ocupată din schiță fiind sub 5% din suprafața pieței. Semnalează inexistența suficientă a locurilor la mese, în special după-masa. Întrucât în Regulament se vorbește despre o strategie pentru dezvoltarea comerțului și despre niște criterii, este nevoie ca acestea să fie stabilite și supuse dezbaterii publice.
DL.GIURISICI – FIRULEASA LADISLAU – Reprezentant a patru societăți comerciale din zonele de terase centrale – Legat de modificările de distanță dintre terase, vis-a-vis de distanța de la terasă la clădire și lățimea terasei vis-a-vis de clădire, atrage atenţia ca fiind important faptul că in momentul în care se merge pentru obținerea autorizației, este necesar să se refacă întregul proiect, procedură care este costisitoare.
D-NA ALINA GHERMAN–CONSILIER -COMP.AUTORIZARE ACTIVIT.COMERC.ȘI PUBLICITATE – Completează că în momentul de față se ia în considerare hotărîrea de consiliu local în vigoare la data autorizării, nr.43 din 2011.
D-NA ROXANA ILIESCU – Consideră utilă lămurirea aspectului legat de timpul acordat operatorilor de la momentul în care Regulamentul trece de votul consilierilor locali și până la momentul conformării. Este oportun să se pună în discuție acest aspect, pentru că modificările la care se făcea referire anterior, nu ar trebui făcute decât ulterior, în maximul acordat de timp în care trebuie să se conformeze noului Regulament. Dacă se merge la reavizare, dimensiunile să fie menținute, la fel proiectul actual, situație în care nu s-ar confrunta.
DL.MATEI CREIVEANU – Menționează că nu trebuie schimbat nimic până când nu expiră autorizația existentă și doar la noua autorizare de terasă trebuie să se meargă pe noul regulament. Orice autorizație dată este valabilă până la expirarea ei în forma în care a fost dată.
DL.FLORIN DAVID – Desfășurându-și activitatea într-o locație pe malul Canalului Bega, întreabă, referitor la orarul de funcționare, unde anume se încadrează în proiectul propus. Dorește să afle, de asemenea, întrucât iși desfășoară activitatea în special noaptea, cum își vor continua această activitate dacă vor fi nevoiți să închidă la ora 24, respectiv la ora 1.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Răspunde că se încadrează în zona cu reglementări speciale. Malul Canalului Bega urmează să aibă programul de funcționare care există în zona Cetate și Complexul Studențesc. Până la ora 24, iar sâmbăta și duminica până la ora 1. Prevederile din vechiul regulament nu au fost modificate, deci programul de funcționare a rămas identic cu cel vechi, ultima modificare a orarului de funcționare având loc în anul 2015, păstrându-se aceleași reglementări, cu excepția că a fost inclus și malul Canalului Bega în zona cu orar prelungit. Arată că trebuie făcute propuneri pentru un program concret.
D-NA ROXANA ILIESCU – Propune, în special pentru terasele aflate pe malurile canalului Bega, ora 4 dimineața. Iar în Piața Unirii până la ora 2.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Completează că există o legislație care reglementează partea legată de zgomot, legislație care impune un anumit nivel de decibeli care este mai mult sau mai puțin respectat. Este necesar să se aibă în vedere și persoanele care locuiesc în zonele discutate.
D-NA ROXANA ILIESCU – Legat de zgomot și de zona Cetate, Elisabetin, Fabric, P-ța Victoriei, malurile Canalului Bega, menţionează că este prevăzut în Regulament faptul că se interzice la art.28, alin.7, muzica difuzată prin sistemele de sonorizare în spațiul public al terasei, fiind prevăzută și interzicerea pe terasele din zona Cetate a oricărui sistem de sonorizare.
DL.OVIDIU DUSCA – Privitor la mobilierul de terase din P-ța Unirii, dorește să știe dacă este necesar să fie schimbat și ce poate să facă cu el.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Răspunde că nu este necesar dacă au fost respectate prevederile regulamentului vechi, întrucât nu s-a schimbat nimic referitor la tipul de mobilier.
DL.ADRIAN CROITORU – Precizează că în P-ța Unirii terasele nu mai sunt de foarte mult timp sezoniere. In special în ultimii doi ani lumea caută foarte mult spațiile deschise, inclusiv în anotimpul rece, astfel încadrarea de terasă sezonieră fiind improprie, cel puțin pentru terasele care funcționează tot timpul anului.
Reia problema limitării suprafeței la 7 m, consumatorii obișnuindu-se cu spațiile mai largi între mese și dorește menținerea amplasamentului actual cu o lățime de 10,5 m, aspect care reprezintă un câștig, existând suficient spațiu. Scăderea cifrei de afaceri va afecta toată lumea, operatori economici, angajații acestora, furnizorii de marfă, autoritățile centrale si locale prin taxele și impozitele plătite de operatori.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Menționează că problema ridicată este una din modificările regulamentului. Terasele nu mai sunt sezoniere, acum fiind terase permanente.
DL.FLAVIUS BOGEA – AVOCAT – PATRONATUL HO-RE TIMIȘOARA – Consideră că definiția terasei de la cap.2, pct.5 din Regulament, nu acoperă nevoile agenților economici, întrucât, pe lângă terasa stradală, cea care funcționează în zona piețelor centrale sau pe străzile pietonale, există încă două situații – terasele care funcționează pe proprietățile private ale agenților economici și terase care funcționează pe spații închiriate sau concesionate chiar de la municipiul Timișoara. Pune accent pe specificul activităților care se desfășoară în domeniul dezbătut pentru a putea răspunde fidelității agenților economici care au investit sume considerabile pentru generarea unui bussines care atrage inclusiv turiștii. Măsura complementară a suspendării trebuie reglementată. Suspendarea și acordarea unui termen de intrare în legalitate este o măsură extrem de utilă și vine în sprijinul agenților economici. În zona Pieței Unirii străzile pietonale nu sunt foarte largi, dar există zone în care terasa este amplasată pe o singură parte a străzii și în această situație consideră că este extrem de restrictiv să se impună condiția celor doi metri de o parte și de cealaltă a axului drumului, fiind suficient spațiu pentru ca mașinile de intervenție să ajungă.
D-NA IRIS RĂDUCAN – Face câteva scurte precizări: cu privire la Art.13 apreciază că s-ar impune stabilirea în concret a taxelor aferente pentru fiecare perioadă a anului precum și realizarea unei anexe cu taxele aferente fiecărei zone. Privitor la inscripțiile care trebuia să apară sau nu, pe umbrele, mobilier și pe jardinierele aferente fiecărei terase, a observat o sintagmă neclară – “operatorilor economici le este permis totuși să utilizeze inscripții comerciale care nu sunt de natură a deprecia aspectul terasei”. Întreabă dacă există dreptul de a folosi orice fel de inscripții apreciate ca fiind conforme cu mediul ambiant – art.28. pct.1. Consideră necesară reformularea pentru ca operatorii să înțeleagă. Jardinierele nu erau incluse în proiectul anterior.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Subliniază că taxele se stabilesc de către Consiliul Local în anul precedent pentru anul următor, cea ce înseamnă ca în fiecare an să se facă modificări. Codul Fiscal nu permite schimbarea taxelor locale în cursul anului. Privitor la inscripțiile care trebuia să apară sau nu pe umbrele, mobilier și pe jardinierele aferente fiecărei terase, există o sintagmă neclară – operatorilor economici le este permis totuși să utilizeze inscripții comerciale care nu sunt de natură a deprecia aspectul terasei.
DL.COSMA DOREL – Sesizează necesitatea prevederii perioadei pentru care se emite acordul precum și a termenelor scurte, de la momentul înregistrării, cu competențe clare a funcționarilor publici care să atragă atenția în cazul lipsei unui document din dosar, existența unui termen de soluționare mai scurt, nu termenul general de 30 de zile. Termenul de 30 de zile de preaviz este considerat prea mare. Acordă importanță problemei abaterilor disciplinare, care contravine mai multor dispoziții. Atrage atenția asupra nerespectării mai multor principii. La art.15 arată faptul că se îngrădește obținerea acordului pentru agenții economici care au amenzi contravenționale neachitate. Nu se poate condiționa eliberarea unui act administrativ de plata unor obligații care izvorăsc din alte raporturi juridice. Legat de art.19, lit.c, apreciază că nu există act administrativ numit autorizație de construire pentru punere în siguranță imobil. La art.24, pct.10, dorește să afle de ce se interzice închiderea laterală a teraselor cu orice fel de materiale.
DL.GABRIEL ALMĂJAN – Există situația de urgență pentru care se eliberează autorizație de punere în siguranță, fiind prevăzută de Legea 50. În cazul în care există elemente care pun în pericol siguranța publică, există autorizația de construire în regim de urgență care se eliberează odată cu certificatul de urbanism, pe loc și care dă doar dreptul de a pune în siguranță clădirea. Referitor la închiderea terasei cu orice fel de material, atât timp cât a devenit o structură închisă, este deja o construcție provizorie și merge atunci în altă zonă, a autorizării construcțiilor provizorii. Pe domeniul public se poate amplasa mobilier de terasă, nu se pot construi spații închise, chioșcuri sau spații închise temporar cu diverse materiale tip prelate, situînd-se atunci în sfera altei zone.
DL.RADU ȚOANCĂ – CONSILIER LOCAL – Consideră Regulamentul ca fiind unilateral, de partea Primăriei, neținând cont de părerile cetățenilor, fiind necesar, la final, ca toate aceste aspecte să dobândească un anumit echilibru, Consiliul Local fiind ultimul decident. Apreciază că Regulamentul, în urma amendamentelor pe care urmează să le facă, va fi unul corect, care să avantajeze în ultimă instanță orașul și timișorenii.
DL.BORDENCI CHERCIU DORIN – S.C. „SEGAR FOOD” S.R.L. – Referitor la cap.4, art.19, pct.C, arată faptul că terasa este în fața unei construcții care nu are fațada reabilitată, existând un risc de accidente pentru comercianți și cumpărători. Este constrâns vis-a-vis de reabilitarea clădirilor din piață, terasa fiind amplasată la 3 m de clădire, iar trecătorii care trec între clădire și terasă fiind într-un pericol mai mare decât clienții care stau la terase, efectiv, până la luarea măsurii de reabilitare. Privitor la Cap.6, art.24, pct.5, în Piața Victoriei se vine cu o măsură prin care se interzice orice fel de material din plastic.
DL.GABRIEL ALMĂJAN – În cazul unui accident pe spațiul public, răspunzător în primul rând de acest lucru este semnatarul autorizației de funcționare. Răspunderea este, pe de o parte, a proprietarului, persoana care deține clădirea să o pună în siguranță, apoi dacă s-a autorizat o activitate sau un spațiu public sau s-a emis un act, aceste aspecte antrenează și faptul că spațiul respectiv este sigur. Este o cerință esențială în sistemul calității în construcții că trebuie asigurată siguranța persoanelor. Există reglementări clare în ceea ce privește lucrările de punere în siguranță a unui imobil. Titularul autorizației este proprietarul imobilului. Nu se poate executa o lucrare pe proprietatea altuia de către un terț. În situațiile în care există chiriași în clădire, care plătesc o chirie unui proprietar de spațiu, acel proprietar ar trebui să pună în vedere Asciației de proprietari, să oblige asociația, să ceară o autorizație de punere în siguranță și să pună în siguranță spațiul public, pentru că în situația în care se produc accidente, răspunderea este a proprietarilor, aceasta fiind obligația lor. Nu se poate face lucrarea pe proprietatea altuia decît dacă există un drept real. Emiterea autorizației este tot pe proprietarul clădirii. Lipsa unui acord în ceea ce privește punerea în siguranță publică se poate obține rapid în instanță. Dacă un proprietar din asociație se opune, poate fi înlocuit acel acord în instanță.
DL.MATEI CREIVEANU – Subliniază că Primăria nu poate interveni în raporturile dintre chiriași și proprietari, în relația contractuală dintre aceste părți. Primăria nu poate să acorde o derogare de la prevederile legii, oricât ar fi de dăunător din punct de vedere comercial. Lucrurile pot fi rezolvate prin acordarea în regim de urgență a autorizațiilor de punere în siguranță a clădirilor, ceea ce se întîmplă în mod curent. În situațiile în care există neânțelegeri între chiriași și proprietar, sau între mai mulți proprietari ai aceluiași imobil, este necesar ca acestea să fie rezolvate între ei, în instanță sau pe cale amiabilă.
DL.BOGDAN GHEORGHIȚĂ – ADMINISTRATOR – S.C. „DEL CORSO FAMILY”SRL – Aduce în discuție articolul care face referire la interzicerea muzicii life sau ambientală pe terasă și este de părere că problema ar trebui să fie reglementată și nu eliminată., muzica fiind necesară.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Atrage atenția că legislația în privința zgomotului este cea existentă și că este necesar a se avea în vedere populația care locuiește în zonă dar și pe cei care ascultă în fiecare seară același gen de muzică la un nivel foarte înalt. S-a permis organizarea de evenimente cu muzică life sau s-a propus organizarea punctuală a evenimentelor cu muzică live, ceea ce înseamnă că evenimentele nu se vor desfășura zilnic, dar vor avea o frecvență.
Se solicită explicații referitor la art.28, pct.10 cu privire la mobilierul de terasă care poate fi amplasat după anumite reguli
D-NA ALINA DUMITRAȘCU – Legat de Cap.4, pct.19 c – Apreciază exprimarea ca fiind ambiguă și propune stabilirea unui nivel de degradare a clădirii, întrucât există clădiri cu un nivel foarte avansat de degradare, altele de pe care se desprinde o bucată mică de tencuială. Întreabă cine anume stabiliește în fața cui se poate amplasa o terasă, care clădire prezintă un efectiv pericol și care nu prezintă, ținînd cont că toate necesită o reabilitare.
DL.MATEI CREIVEANU – Arată că nu există o scală obiectivă a degradărilor și consideră că fiecare caz va fi judecat în parte de către reprezentanții Direcției de Urbanism. În situația în care există un risc de desprindere a unor elemente de fațadă, în mod sigur acolo nu se va putea amplasa o terasă.
DL.ADRIAN CREȚ – RESTAURANT „POSH CONCEPT” – Piața Libertății- Referitor la art.33, punctele 1 și 2, aduce la cunoștință că, în situația în care se va aproba regulamentul, nu va mai putea funcționa cu terasă, și consideră această situație inadmisibilă, în condițiile în care a obținut legal autorizația iar investiția pe care a făcut-o acolo a fost foarte mare, fiind pus astfel în situația de a “arunca” 100.000 de euro sau mai mult, după 11 luni de activitate desfășurată. A doua problemă este legată de dimensiunea umbrelelor ( 5m/5m) achiziționate la un preț ridicat, pentru umbrire dar și pentru intemperii, dimensiunea acestora ferind clienții de eventualele intemperii. Solicită să se ia în calcul și acest aspect.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Explică faptul că în vechiul regulament, Piața Libertății nu era deloc reglementată. Este necesar ca pentru acel loc adus în discuție să fie găsită o soluție de amplasare a terasei care să lase descoperit vestigiul existent pentru care s-au făcut mari eforturi pentru punerea lui în valoare.
DL.MATEI CREIVEANU – Arată că investiția a fost făcută în clădire, iar funcționarea are loc în afara ei, acestea fiind lucruri diferite. Funcționarea în clădire nu este interzisă de nimeni. Proiectul de reabilitare a pieței, care datează de câțiva ani, afost avizat de multe foruri, inclusiv de către Direcția de Cultură și de Ministerul Culturii, cu o condiție absolut obligatorie de marcare a băilor turcești. Au fost vestigii care s-au găsit la reabilitarea pieței, proiectul fiind blocat o perioadă de timp până la găsirea unei soluții de compromis, de punere în valoare a acestor vestigii din Piața Libertății care fac parte din patrimoniul Timișoarei și din spațiile publice cele mai importante ale municipiului. Va trebui să fie găsită o soluție, însă nu pe loc, ci doar cu planșele în față.
DL.GABRIEL ALMĂJAN – Apreciază că terasa nu este un living personal al nimănui. Pe o terasă cineva poate fi atins de o pală de vânt sau de picături de apă, farmecul ei fiind acela de a fi perceput spațiul de afară. Este o zonă pe care cineva o ocupă din domeniul public și care se subordonează spațiului public. Terasa nu este o construcție, niciunde în legislație, iar regulamentul nu își propune să transforme terasele în alte spații închise în exterior.
DL.ȘTEFAN FELICIAN – ADMINISTRATOR GELATERIA „ZANONI” – Str.Porumbescu nr.29 – Prezintă problema legată de terasa de pe Vadul Călugăreni, colț cu str.C.Porumbescu, terasă care se află pe un podium, datorită spațiului foarte îngust. Pe caldarâm direct nu se poate funcționa, strada fiind cu sens unic, cu mașini parcate și circulație foarte mare. Ca atare, se pun în pericol clienții. Terasa funcționează 4-5 luni pe an.
DL.GABRIEL ALMĂJAN – Face o observație referitor la terasa luată în discuție, care este construită pe zona verde de aliniament a străzii, între trotuar și carosabil, nu pe spațiul verde. Este necesară depunerea unei documentații pentru autorizare terasă sau audiență la Direcția de Urbanism pentru a discuta cu toate datele în față.
D-NA MLADINOVICI MIHAELA – AVOCAT – Referitor la restaurantul de pe str.E.Ungureanu, colț cu str.Ghe.Lazăr, aflat în directa vecinătate a Liceului N.Lenau, vorbeşte de reglementarea la 2 m pe ambele părți a axului drumului în condițiile în care nu există vis-a-vis terase şi este de părere că la emiterea fiecărui acord trebuie avut în vedere fiecare amplasament. Se poate constata la fața locului că locația respectă vizibilitatea și toate cerințele și nu s-a transformat într-o fortăreață. A fost făcută o investiție semnificativă într-un sistem de iluminat foarte elegant și se dorește să nu se ajungă în situația ca în momentul intrării în vigoare a regulamentului, care va fi foarte greu să asigure un echilibru și să fie o soluție unitară aplicabilă, să se renunțe la investiția în sine. Propune existența a două sau trei avertismente iar ulterior să se aplice sancțiunile.
DL.GABRIEL ALMĂJAN – Completează ca fiind necesar să se aibă în vedere și percepția străzii, fațadele clădirii neputând fi limitate doar la o singură parte a străzii. Important este să nu se blocheze traficul pietonal și să nu se ajungă în situația limită în care toată lumea să meargă doar pe o parte a străzii iar strada ca spațiu să nu mai poată fi percepută. Se pot găsi soluții de design și de amenajări a unor terase care pot fi foarte elegante și pot să se încadreze în spațiul public foarte bine, fără ca ele să devină zone închise. Anumite prevederi din prezentul regulament răspund la niște situații care au fost constatate.
D-NA BIHORAC GEORGIANA – Ca reprezentantă a punctelor de lucru de pe străzile Mărășești, E. de Savoya, întîmpină o problemă legată de păstrarea lățimii de 3 m, ceea ce înseamnă că va rămâne doar cu un rând de mese, astfel rezultând înjumătățirea vânzărilor, profitului, etc. Dacă este necesar să se lase 2 m de fiecare parte a axului, pentru intervenția autospecialelor în cazul unor evenimente neplăcute, se va rămâne cu 1 sau 2 m. Dorește intervenția asupra acestei cerințe de la art.28, pct.10, având în vedere eventual vechimea terasei. În prezent funcționează pe 4,5 mp și consideră că sunt suficienți 2 m pentru autospeciale, pietonii având în mod sigur loc să circule.
D-NA ALINA GHERMAN – Subliniază că există un ordin al Ministerului Administrației care spune clar că amenajările temporare, inclusiv pentru alimentație publică, trebuie să fie realizate astfel încât să fie asigurat permenent accesul mijloacelor de intervenție pe cel puțin două laturi ale acestora, ceea ce înseamnă că mijloacele trebuie să aibă acces de intrare-ieșire.
D-NA IRIS RĂDUCAN – Referitor la racordarea la curent, întreabă dacă obligația este de racordare la rețeaua publică pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de regulament. Legat de art.16, consideră că este o măsură abuzivă confiscarea elementelor de mobilier considerate a fi neconforme. Confiscarea nu se poate face printr-o măsură administrativă.
DL.MATEI CREIVEANU – Răspunde că în momentul de față nu se prevede racord la curent pentru terase, aceasta fiind forma propusă, viziunea administrației fiind că o terasă este un mobilier plasat pe domeniul public.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Completează că în zona centrală există piese de mobilier, jardiniere, terase amplasate ilegal la care s-a renunțat şi care au rămas pe domeniul public. Cineva poate să abnandoneze sau să pună pe domeniul public ilegal un bun. Referitor la art.38, – Sancțiuni, Primarul nu sancționează personal pe nimeni, de aceea împuternicește persoane care să aplice sancțiuni.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ŞULI
Consilier
Camelia Crişan – Pora
MINUTA
DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 16.06.2022 CU TEMA:
PROIECT DE HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA MODIFICĂRII ȘI COMPLETĂRII PROCEDURII CADRU PRIVIND MAJORAREA IMPOZITULUI PE CLĂDIRILE NEÎNGRIJITE/DEGRADATE DIN INTRAVILANUL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA, PRECUM ȘI APROBAREA FORMEI REVIZUITE A ACESTEIA
La dezbaterea publică desfăşurată în sala de Consiliu a Primăriei municipiului Timișoara și prin platforma online ZOOM în data de 16.06.2022, ora 1700, au participat următoarele persoane: doamna Roxana Pătrulescu – Șef Birou Reabilitare Cartiere Istorice și doamna Paula Romocean – consilier local. Au fost prezenţi reprezentanți ai unor instituţii, cetăţeni. Întâlnirea s-a desfășurat pe parcursul a patruzeci și cinci de minute.
D-NA ROXANA PĂTRULESCU – ȘEF BIROU REABILITARE CARTIERE ISTORICE – Face o prezentare a principalelor modificări care se aduc procedurii de supraimpozitare:
Scopul și obiectivele modificărilor aduse constau în derularea anuală de către municipiul Timișoara a acțiunilor de identificare a clădirilor neîngrijite/degradate cu scopul de a determina proprietarii să respecte obligațiile legale ce le revin privind întreținerea și folosința proprietății imobiliare:
Principalele modificări aduse sunt:
1.Referitor la structurile răspunzătoare de aplicare a procedurii, sunt reglementați pașii procedurali aferenți și termenele de implementare. Structurile implicate sunt Direcția Poliția Locală, compartimentele funcționale din cadrul aparatului de specialitate al primarului cu atribuții în domeniul urbanismului, Direcția de Evidență a Persoanelor, Direcția Fiscală și Direcția Patrimoniu, urmând ca ulterior aprobării modificărilor aduse procedurii să fie definite atribuțiile responsabililor din aparatul de specialitate al primarului prin dispoziție de primar.
2.Restructurarea procesului de trimitere a somației în urma procedurii care a fost aprobată anul trecut , Hotărârea Consiliului Local nr.220 din 15.06.2021. S-a constatat faptul că modul în care erau trimise somațiile nu a fost realizat în totalitate cu succes, motiv pentru care se aduc modificări. Pe lângă trimiterea somației prin poștă cu confirmare de primire, se introduce și remiterea sub semnătură sau afișarea domiciliului proprietarului, a documentelor în cazul returnării acestora după trimiterea inițială prin poștă. În cazul în care domiciliul sau sediul social al proprietarilor este pe raza altei localități, somația se va afișa la adresa proprietății deținute și supuse prezentei proceduri. Termenul până la care proprietarii pot anunța începerea efectuării lucrărilor de îngrijire sau de remediere necesare, se schimbă din 30 noiembrie în 15.
Cea mai importantă modificare adusă procedurii este reformularea fișei de evaluare. Se propun trei categorii de criterii de evaluare prin care se încearcă evitarea subiectivismului în acest proces:
-categoria I (zugrăveli, jgheaburi, burlane, elemente de tinichigerie, tâmplării);
-categoria II (tencuieli, elemente decorative, cornișă/streașină/atic, învelitoare);
-categoria III (șarpantă, ziduri exterioare, împrejmuiri).
Se propun două stări în care poate fi încadrat criteriul de evaluare:
-fără degradări
-cu degradări.
Categoriile de supraimpozitare rămân aceleași, 300%, 400%, 500%, doar criteriile de evaluare diferă, astfel că, pentru ca o clădire să se încadreze la o supraimpozitare de 300%, este necesar să prezinte degradări la nivelul a cel puțin un criteriu din categoria I sau un criteriu din categoria II, deci la nivelul zugrăvelilor, a jgheaburilor, burlanelor sau a tencuielii și a elementelor decorative, la cornișă și învelitoare. Pentru impozitarea cu 400%, se va aduna cel puțin un criteriu din categoria I cu cel puțin un criteriu din categoria II, iar impozitarea cu 500% se referă la situația prezenței degradărilor la nivelul a cel puțin un criteriu din categoria III, respectiv degradări la nivel structural, a șarpantei, a zidurilor exterioare sau a împrejmuirilor.
DL.VLAD CAPOTESCU – În calitate de cetățean iubitor al Timișoarei, referitor la grila de evaluare a deteriorărilor, propune să se țină cont și de buna intenție a proprietarilor care și-au restaurat partea lor de fațadă și să nu fie supraimpozitați.
D-NA ROXANA PĂTRULESCU – Codul Fiscal și normele nu permit și vizează pentru neîngrijire supraimpozitarea întrgului imobil. Primăria nu deține cadrul legal pentru susținerea proprietarilor de bună credință.
D-NA PAULA ROMOCEAN – CONSILIER LOCAL – Completează că acoperișul și fațada sunt părți comune indivize. În situația obținerii unei autorizații pentru reabilitarea parțială a fațadei, fiind o parte comună indiviză, nimeni nu va putea spune că renovarea fațadei în jurul intrării sau a geamurilor care aparțin unui proprietar se limitează doar la acele părți. Este dificil pentru proprietari să ajungă la un consens și să reabiliteze toată fațada sau tot acoperișul, dar legea este foarte clară. Nu se poate identifica cu exactitate care parte din fațadă aparține unui proprietar sau altuia.
DL.VLAD CAPOTESCU – Adaugă faptul că la depunerea proiectului pentru restaurarea părții de fațadă care îi revine, proiectul a fost aprobat, fiind recunoscută partea de fațadă. A doua problemă este legată de posibilitatea de a putea lua legătura cu proprietarii care și-au restaurat clădirile dar nu au respectat specificul istoric al zonei (se face referire la clădirile istorice).
D-NA PAULA ROMOCEAN – Menționează că pentru aceste lucrări este nevoie de autorizație doar în cazul clădirilor istorice, caz în care este nevoie și de avizul Direcției de Cultură. Oricine poate solicita să reabiliteze o parte din fațadă, fără să însemne că aceea este partea lui de fațadă.
D-NA ROXANA PĂTRULESCU – În cazul clădirilor istorice există un proiect, un studiu istoric și un aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură în care se arată condițiile care trebuie respectate pentru ca imobilele să păstreze valoarea arhitecturală. În cazul în care condițiile impuse nu sunt respectate, există o problemă de altă natură care nu poate fi rezolvată prin supraimpozitare.
DL.VLAD CAPOTESCU – Susține necesitatea luării legăturii cu proprietarii pentru ca în viitoarele procese de restaurare să se țină cont de specificul arhitectural al zonei. Proiectul să țină cont de specificul zonei.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Subliniază că există foarte multe cazuri penale în care fațadele clădirilor istorice au fost distruse. Ca o sugestie, în momentul în care se cere autorizație de construcție, trebuie solicitat să se aducă clădirea la forma inițială.
DL.DENNIS DELCEA – Aduce în discuție problema imobilului situat pe strada Paris nr.19. Au fost făcute demersurile necesare pentru reabilitare în anul 2019. Pentru obținerea tuturor actelor, a autorizațiilor și pentru taxe s-a ajuns la 10.000 euro. Costul lucrării în intregime se ridică la 80.000 euro, în condițiile în care sunt șase proprietari. Solicită un ajutor din partea primăriei în ceea ce privește obținerea actelor necesare sau a unui alt ajutor, întrucât suma este foarte mare.
D-NA ROXANA PĂTRULESCU – Programul de sprijin desfășurat de Primărie pentru reabilitarea arhitectural ambientală nu acoperă zonele de protecție, intenția administrației în viitor fiind de a reabilita cât mai mult din fondul construit cu valoare arhitecturală a orașului. În momentul de față programul se adresează strict clădirilor clasate.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Avansează ca variantă de ajutor financiar P.N.R.R., prin reabilitare termică.
DL.DENNIS DELCEA – Răspunde că este interzisă reabilitarea termică a clădirii în exterior cu polistiren.
D-NA PAULA ROMOCEAN – Nu există cadrul legal pentru a sprijini reabilitarea acestor imobile, o variantă fiind vânzarea mansardei unui constructor pentru a putea executa lucrările. Există un regulament nou care permite mansardarea și în zonele de protecție. Cade în obligația proprietarului de a întreține clădirea și din acest motiv nu există legislație pentru a sprijini aceste clădiri care au nevoie ca și celelalte de sprijin.
D-NA ROXANA PĂTRULESCU – În concluzie, subliniază că Primăria vine în sprijinul proprietarilor prin acest program financiar, însă el are limitele date de legislația în vigoare. Biroul Reabilitare Cartiere Istorice oferă consultanță cetățenilor interesați în ceea ce privește accesarea de fonduri. A existat de curând o campanie de finanțare din partea Institutului Național al Patrimoniului, respectiv a Ministerului Culturii. Programul de finanțare se adresa clădirilor clasate, considerate a avea valoare arhitecturală.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
Consilier
Camelia Crișan-Pora
DEZBATERE PUBLICĂ
PROIECT DE HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR DE COMERȚ STRADAL PE RAZA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA
Astăzi, 13.07.2022, Primăria Municipiului Timişoara invită pe toți cei interesați la întâlnirea de dezbatere publică privind următorul proiect de act normativ: Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului privind condițiile de desfășurare a activităților de comerț stradal pe raza Municipiului Timișoara.
Evenimentul are loc în data de 21.07.2022, ora 1600 în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Se propune promovarea unei hotărâri prin care să se aprobe un nou regulament de sine stătător, care să privească autorizarea activităților de comerț stradal adaptat dezvoltării dinamice a municipiului și a noilor cerințe pentru desfășurarea acestui tip de comerț în condiții de siguranță din punct de vedere al comercializării mărfurilor alimentare și nealimentare, respectând cerințele de igienă și conformitate ale produselor, a autorizării tipurilor de mobilier stradal comercial cu respectarea normelor urbanistice și a celorlalte norme legislative în vigoare.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa în scris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa: [email protected], până la data de 20.07.2022, ora 1200.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 20.07.2022, ora 1200 intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
Proiectul de hotărâre poate fi consultat mai jos:
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
ȘEF SERVICIU
SIMONA DRĂGOI
Puncte de vedere
MINUTA
DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 21.07.2022 REFERITOARE LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI REFERITOR LA CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR DE COMERȚ STRADAL PE RAZA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA
La dezbaterea publică desfăşurată în sala de Consiliu a Primăriei municipiului Timișoara și prin platforma online ZOOM în data de 21.07.2022, ora 1600, au participat următoarele persoane: domnul Matei Creiveanu – Administrator Public al municipiului Timișoara, d-nul Gabriel Almăjan – Arhitect-Șef al municipiului Timișoara, din partea Consiliului Local, doamnele: Roxana Iliescu, Rodica Militaru și Paula Romocean. Din partea Direcţiei Generale de Urbanism și Planificare Teritorială au participat: doamna Magdalena Nicoară – Director – Direcția Autorizare și Control și doamna Alina Gherman – Compartiment Autorizare Activități Comerciale și Publicitate.
Au fost prezenţi reprezentanţi ai unor instituţii, cetăţeni. Întâlnirea s-a desfășurat pe parcursul unei ore și patruzeci și cinci de minute.
Dl. Matei Creiveanu – Administrator Public – Solicită colegilor din Primărie să facă o scurtă prezentare a principiilor care au stat la baza întocmirii acestui regulament. Dă cuvântul domnului Gabriel Almăjan.
DL.Gabriel Almăjan – Arhitect șef – Ia cuvântul cu privire la utilizarea spațiului public, calitatea spațiului public, modul de utilizare a spațiului public, menționând faptul că in municipiul Timișoara, desfășurarea activităților comerciale în spațiul public a dus la diverse forme de activități comerciale aleator dezvoltate cum ar fi:
Dl. Arhitect șef a subliniat faptul că oriunde în Europa există un regulament de amplasare și utilizare în siguranță a acestora în condițiile stipulate de lege.
Pentru cetățeni, ar trebui asigurat accesul oamenilor la mijloacele de informare, chioșcuri de presă, cărți, chioșcuri care asigură și bilete pentru transportul în comun, chioșcuri de unde se poate asigura de accesul la apă, cafea, unde turiștii și oamenii care circulă pota avea acces ocazional la astfel de lucruri care sunt necesare.
Direcția Urbanism a analizat zonele importante din oraș, pentru identificarea unor locații de amplasamente, unde vor fi amplasate chioșcuri care să deservească astfel de nevoi, în baza unui set de regului foarte simple, în momentul de față existând un nr. de treizeci și ceva de amplasamente.
A fost gândit un model standard, care să se regăsească la nivelul întregului oraș, și pentru execuția căruia vor fi responsabili cei care vor câștița la licitație aceste amplasamente.
Scopul acestor modele standard este:
Au fost identificate noi amplasamente și au fost verificate terenurile la Direcția Patrimoniu, pentru a fi scoase la licitație.
Deasemenea, dl. Arhitect șef a menționat faptul că trebiue făcute diferențe între un chioșc care nu este mobil și unul care deservește comerțul stradal și care nu este o construcție, deci nu se autorizează. Choicurile mobile trbuie să aibă un loc unde staționează provizoriu câteva ore pe zi, să fie avizate pentru siguranță de Comisia de circulație, să aibă un program stabilit și să fie autonome, adică să aibă apă și curent din surse proprii.
Cu privire la frigiderele și automatele din zona publică, acestea necesită autorizație de construire ( au nevoie să deservească permanent oamenii și nu sunt în incinta unui magazin sau într-o incintă comercială deja autorizată). Ele sunt amplasate pe domeniul public și trebuie să respecte normele de siguranță în ceea ce privește branșamentul la curent electric, trebuie să fie sigure din punct de vedere al ancorării lor în orice postament, astfel încât la orice furtună sau la orice eveniment, ele să fie sigure.
Trebuie să se țină cont de aspectul și de modul lor de amplasare față de clădiri și în general față de spațiul public.
În momentul în care se amplasează mai multe și devine un grup de astfel de echipamente, ar trebui să existe o reglementare urbanistică (spațiul trebuie să fie prevăzut cu alimentare energie elecrică, amplasarea lor să fie reglementată printr-un PUD). Sunt spații în Timișoara unde acestea au un aspect total nepotrivit și ar trebui reglementate printr-o documentație de urbanism.
Cu privire la observațiile scrise primite, ele au fost analizate. Dl arhitect șef nu insistă asupra lor și dă cuvântul doamnei Alina Gherman, pentru mai multe detalii tehnice.
D-NA GHERMAN: S-au adus acum câteva îmbunătățiri față de vechiul regulament, HCLMT nr.110/2016. În vechiul regulament erau prevăzute ca și nomenclator de produse doar posibiliatea de a se amplasa frigidere, dozatoare de lapte. În regulamentul nou am prevăzut și alt gen de frigidere, dozatoare, care au apărut, de lapte de ouă, de ceea ce se dorește a se utiliza pentru comercializare. Am inserat obligația de a utiliza domeniul public în zona construită protejată, fără frigidere de băuturi și înghețată. În Zona istorică nu se permite amplasarea de frigidere de băuturi, înghețată. Tonetele de flori și ziare de până la 12 mp pot fi autorizate și amplasate pe baza unui aviz de amplasament prevăzut în noul regulament. S-au stabilit și sancțiuni pentru expunerea de haine, umerașe pe domeniul public, pentru comerț în parcări, comerț sau depozitări de mărfuri în parcări. S-a ajuns în situația ca locul de parcare respectiv să fie ocupat de mărfuri sau se face comerț. S-au stabilit sancțiuni pentru acest gen de comeț în parcări și care nu respectă autorizația de construire emisă pentru o societate. S-au prevăzut documentații urbanistice pe lângă cele din vechiul regulament, pe lângă amplasarea de frigidere de lapte și posibilitatea să amplaseze alte frigidere dozatoare rulote pe baza documentațiilor de urbanism.
Dl. ALMĂJAN: Acestea sunt legi operabile, nu noi le-am stabilit. Nu văd de ce nu vreți să reglementăm.
D-NA NICOARĂ: Cea mai gravă problemă în cazul amplasării acestor rulote este că au fost construite în baza unor Planuri urbanistice zonale și numărul de locuri de parcare e stabilit prin normativ de construire a acestor supermarketuri. Aceste supermarketuri trebuie să aibă acele locuri de parcare ce au fost construite o dată cu investiția în permanență ocupate de alte lucruri cum ar fi materialele de construcții. Ceea ce e interzis din punct de vedere al pompierilor fiindcă dacă se întâmplă acolo un incident nu se poate face evacuarea așa cum a fost gândită în PUZ. La fel în supermarketuri prin amplasarea de rulote fără un control al locurilor de parcare. Amplasarea unor astfel de echipamente nu se poate face pe locurile de parcare care trebuie să existe în cadrul investiției datorită suprafeței hipermarketului. Locurile de parcare se calculează în funcție de suprafața supermarketului și de nr. de clienți. Hipermarketurile nu ar avea voie să închirieze acele locuri de parcare fiindcă își încalcă propria documentație de urbanism pe care ei au obținut-o. În noile documentații de urbanism pe care le vor face vor prevedea zone speciale în afara locurilor de parcare pentru amplasarea unor investiții de genul acesta, unor construcții adiacente construcției de bază. Ei își prevăd acolo o priză specială pentru mașini și branșamente la apă. Apa și curentul sunt obligatorii la ceea ce spuneți dvs. Problema e că nu e bine să închirieze locuri de parcare fiindcă transformă locul de parcare într-o altă funcțiune. Asta înseamnă încălcarea planului urbanistic zonal.
Cu tot respectul pentru dânșii, cred că felul în care arată orașul azi, când la parterul blocurilor găsim 7 sucursale de bănci, 5 activități de jocuri de noroc și nimic altceva, este și pentru faptul că nu avem niște regulamente cu sens. Eu sunt de acord că e mai ieftin să stea într-o rulotă pe domeniul public, nici nu știu cât plătiți acum pe domaneiul public, dar gândiți-vă că niciunde în lumea asta nu mi-am cumpărat un kg de carne decât dintr-o piață volantă, unde s-a deschis piața volantă, oriunde mergeți în Europa, dar nu permanent pe stradă, plus în unele zone arată foarte rău. Din punct de vedere urbanistic nu e ceva cu care să ne lăudăm. Poza aceea pe care o faci în Piața Bălcescu nu e ceva cu care să mă laud undeva. Eu cred că se poate și nu e niciun fel de problemă și există multe lucruri de făcut, dar nu cred că strada, spațiul public, piața în sensul că pietonalele și așa mai departe sunt pentru așa ceva. Atunci ar trebui să mutăm în stradă tot, hainele, pantofii, orice produs alimentar și unde ajungem? Totuși trebuie trasată o linie. Eu știu că e greu, că din păcate pe dvs vă afectează cumva direct. În afară de pleșcavita, salam și șuncă care se vând pe stradă în Timișoara să știți că în alte orașe nu am prea văzut și nu sunt din alte zone, sunt de aici. Am circulat în Cluj, Oradea, Arad și nu am văzut pe stradă comerțul acesta. M-am întrebat și eu de ce se face comerț pe stradă în Timișoara și nu am înțeles de unde e tradiția asta. Am avut o discuție aici în Primărie șo nu suntem din altă țară, suntem din aceeași țară. Eu aș încerca să protejez și fondul construit existent, pentru că dacă noi nu împingem comerțul în clădiri, nici clădirile nu vor putea trăi în mod normal, că de asta toate spațiile de la parterul acestor clădiri și din centrul istoric au fost gândite ca spații comerciale, fie că erau magazine, restaurante, cafenele, sau farmacii. Nu contează, un măcelar, un magazin de astfel de produse poate să stea foarte bine oriunde în zona centrală dacă este făcut într-o clădire. Ai de exemplu un chioșc din acesta cu cărți, presă, am văzut și sunt convins că ați văzut și dvs peste tot în lume, se scot cărțile pe niște dispozitive în fața chioșcului și seara s-au strâns. Una este să cumpăr o vedere cu Timișoara, o fotografie făcută de un artist, sau o găsesc pe stradă în timp ce mă plimb și admir orașul și alta e să mă duc în fiecare zi la colț în Bălcescu și să îmi cumpăr un kg de carne pe stradă. Este magreb, în Nordul Africii se comercializează pe stradă tot ce se vrea, dar vrem să ajungem acolo sau care e direcția în care mergem? Eu v-am spus din punctul meu de vedere ca arhitect șef. Ori ne asumăm că evoluăm puțin și creștem calitatea unor servicii și a unei imagini, ori vrem să rămânem în zona unde suntem momentan. Cu toate argumentele dvs absolut justificate, da activitățile economice trebuie susținute, dar trebuie să facem și o formă mai evoluată de a le desfășura, nu doar cea pe care am cunoscut-o în ultimii 15 ani. Noi am gândit o formă, nu este perfectă, adunăm informațiile de la dvs și ne gândim să îmbunătățim, dar totuși trebuie să și evoluăm de la o etapă la alta. Acesta este răspunsul pe care vi-l dau și dacă am atins cumva vreun orgoliu al cuiva, îmi cer scuze nu doresc să jignesc.
D-NA …..: Poate ne pregătim pentru niște piețe volante așa cum sunt peste tot în Europa și chioșcurile și rulotele acestea și-au putea găsi rolul acolo, dacă aceste piețe volante vor funcționa zilnic, în diverse cartiere ale orașului așa cum e peste tot în lumea civilizată: piață volantă de la 9 la 17, după care se face curățenie și este o piață publică din nou. Acolo și-ar avea locul și food – truck-urile, poate și rulotele care vând carne sau produse locale, tradiționale, dar organizate într-o altă formă.
DL…..: Vă dați seama că și noi suntem de acord cu dvs și tot ce se face se face în interesul orașului și din partea clienților mei care până la urmă au activitate, înseamnă că este cerere și lumea își dorește să achiziționeze produsele de la ei. Este o discuție în urma căreia se pregătește altceva, nu să ne trezim cu un regulament care ne șuntește activitatea 60-70%, intră în aplicare și avem 90 de zile să ne descurcăm. Până la urmă și noi avem nevoie de autoritate publică, cum și autoritatea publică are nevoie de toți operatorii care sunt astăzi la această masă, dacă îmi permit să vorbesc și în numele lor. Tot timpul lucrurile se fac puțin pe dos. Mai întâi tăiem și restricționăm, oprim ceva, îi dăm omului în cap și apoi poate că facem niște piețe volante. Același lucru e și cu parcarea, prin analogie, nu facem locuri de parcare, punem unregulament deficitar, îl suspendă instanța…Haideți să fim proactivi și nu noi, voi, vă voi sunteți autoritatea publică și voi reglementați. Sunt de acord, avem nevoie de o altă viziune pentru acest oraș, dar nu cu toporul, nu cu forța.
D-NA LENȚINI: Reprezint firma LM Service care e producător și gestionează aparate dozatoare de apă. Am niște observații la propunerea de regulament. Este făcută un fel de discriminare negativă față de noi și aș fi propus o discriminare pozitivă. Ne discriminează în sensul că avem doar o sursă unde putem plasa aparatele noastre: în parcări nu se poate, în piețe încercăm de 10 ani să le punem și nu înțeleg de ce nu se vrea. În mall-uri oricum noi vindem apa, înseamnă că e un produs concurențial. Niuciun supermarket nu ne permite să punem în față să vindem ceva, un produs bun la jumătate de preț față de ce fac ei și e discriminare pentru că eu nu am niciun loc unde să pun aparatele mele. Aparatele mele au un avantaj foarte mare, eu nu vreau să fie plasate în locuri centrale și nu vreau să fie plasate în locuri în care ar putea deranja lumea, eu vreau doar în zone unde sunt blocuri ca să fie alături de oamenii simplicare pot să își ia apă bună la jumătate de preț. Noi urmărim Directiva Europeană 300 din 2019 privind limitarea și impactul deșeurilor de plastic asupra mediului. Dacă ne punem unul lângă altul cu aparatele noastre avem o economisire grosso modo de 1 milion 200 de pet-uri. Nu e puțin, sunt 56 de tone de plastic. Noi avem în jur de 3000 de clienți pe zi. Nu acceptăm să spună cineva că îi deranjează trotuarul, 3000 de clienți pe zi e un număr relevant de oameni. Eu vreau să fie remarcat că e un bine public. Nu vrem să fie puse aparatele noastre împreună cu altele. Avem un parcurs diferit față de celelate, cerințele noastre sunt diferite, cine vrea să fie numai în centru, alții pe domeniul privat, eu vreau doar puțin spațiu între blocuri.
D-NA LENȚINI: Sunt de la Primărie locurile pe care le avem acum și plătim la Primărie taxa de ocupare a domeniului public.
D-NA ROMOCEAN: Vreau să vă uitați puțin la imaginea proiectată și vreau să vă întreb dacă vă place cum arată acel dozator. O problemă care ne-a făcut să elaborăm acest regulament este faptul că multe dintre aceste chioșcuri, tonete, dozatoare nu sunt întreținute și nu sunt îngrijite. Modul în care ele arată este modul în care arată orașul nostru. Un astfel de dozator trebuie să fie curat, trebuie să fie întreținut. Există într-adevăr oameni care au tendința de a distruge ce avem, dar este obligația deținătorului de a-l întreține în mod corespunzător și aș vrea să mai menționez încă o dată ce a spus dl. arhitect șef, spațiul public este al tuturor și orice utilizare a spațiului public se face în baza unei licitații. Ele nu pot fi acordate unor firme sau domenii de activitate în mod preferențial.
D-NA LENȚINI: Unde este făcută acea poză? E cumva Parcul Pădurice? Dacă da sunt de acord cu dvs că este neîngrijit. Noi avem un dozator pe strada Lidia.
D-NA ROMOCEAN: Nu știu al cui este. Nu este relevant dacă este al dvs. sau nu.
D-NA LENȚINI: Eu vă invit să vedeți aparatele noastre. Eu am 4 tehnicieni care umblă zilnici și se asigură că aparatele sunt curate, funcționează. Apa e certificată de Sanepid și de Aquatim la fiecare 3 luni.
D-NA MILITARU: Regulamentul acesta de comerț stradal este unul echilibrat și echitabil și față de oraș și față de comercianți. Aș avea totuși două observații. Referitor la art. 27 în care tonetele pot fi racordate la energie electrică pe cheltuiala comerciantului cu riscul determinant de o dezafectare prematură a acestora îmi pun întrebarea în ce fel de condiții pot fi racordate? Cred că s-ar putea introduce aceleași condiții ca la regulamentul de terase, adică să se țină cont de securitatea utilizatorilor și tot la acest articol e vorba de branșamentele la canal, racordurile la apă a unor tonete și aș adăuga că dacă în urma intervenției suprafețele afectate nu sunt aduse la starea inițială, deci în primul rând ar trebui adăugat cred eu, că suprafețele afectate de aceste intervenții trebuie aduse la starea inițială și dacă nu sunt aduse la starea inițială, atunci să se aplice sancțiuni prevăzute la capitolul 9, care să meargă până la ridicarea autorizației, pentru că altfel ne putem trezi cu tot felul de cârpeli, dale de alte culoare sau asfalt prost făcut, dacă nu sunt constrânși proprietarii să respecte estetica spațiului. Mulțumesc! Atât am avut de spus.
Aducerea la starea inițială este o obligație general valabilă pentru orice intervenție pe spațiul public. Există menționat în avizul care va fi dat ca obligație atunci când se dezafectează din diverse motive sau persoana dorește să își ridice echipamentul trebuie să aducă suprafața pe care a fost amplasat la starea inițială. În principiu nu ar trebui să fie o problemă asta, pentru că la orice fel de branșament ar trebui să se aducă la stare inițială, dar din păcate foarte multe nu sunt făcute. Asta e și o responsabilitate socială a fiecăruia, dar da, în aviz se va specifica obligativitatea aceasta.
D-NA GHERMAN: Avizele s-au dat, deci acest gen de activitate e prevăzut în HCL 90 din 2019 în perimetrul parcurilor, de aceea ați fost îndreptați, pentru că așa e prevăzut în acea hotărâre de consiliu.
D-NA GHERMAN: Acest gen de activitate, baloane cu heliu, facepainting este prevăzut în acea hotărâre care spune că e regulamentul de desfășurare a activităților sezoniere în parcuri și grădina zoologică.
D-NA GHERMAN: Nu s-au emis autorizații pentru acei domni care ziceți dvs.
D-NA ROMOCEAN: Casa de Cultură organizează aceste evenimente și îmi pare rău că ați avut neplăceri. Putem să stabilim o întâlnire să aflăm ce s-a întâmplat și modul în care au primit autorizații cei care desfășoară activități similare cu dvs. și să reglementăm problema aceasta. Putem să luăm legătura după dezbatere.
Acesta e motivul pentru care și regulamentul este obiectul de azi al discuției.
Dl. : Asta este motivul pentru care regulamentul este obiectul de azi al discutiei.
Dl. : Eu vreau sa-mi vand produsele legal.
Dl. : Trimiteti aceasta propunere referitoare la baloane, care sa raspunda si la ce noi am avut, ca am avut ca argument initial si sa nu limiteze activitatea respectiva.
Am dori pentru reglementarea Codului Caen 5610, pt. restaurant si noi lucram pe ea pentru food-truck-urile respective care nu pot functiona doar cu curent alternativ de la surse propri pentru ca avem un consum intre 10-30 kw pe ora. Nu exista posibilitatea doar daca venim cu generatoare foarte mari. Am dori locatii special pentru food-truck-uri. Clienti si doritori pentru mancarea pe care o servim exista dar avem nevoie de ajutorul dumneavoastra. Noi suntem exclusi din evenimente deoarece nu suntem agreati de Casa de Cultura .
Am dori locatii speciale pentru food-track-uri dar nu PadureaVerde, Muzeu, Parcul Zoo ca nu avem nevoie acolo. Noi servim la populatie.
Suntem foarte dezbinati. Din pacate multi comercianti au plecat spre alte localitati dar vrem sa ne intoarcem acasa. Ne puteti ajuta?
De ce trebuie sa mergem in cladiri? In spatii comerciale?
Pentru locatiile pe care dumneavoastra le-ati dori, asta inseamna ca trebuie sa ai un loc unde sa parchezi, sa nu incurci circulatia auto si pietonala, nu poti sa pui acel vehicul…. Unde sa- l parchezi? Doar ocupand cateva locuri de parcare undeva.
Nu exista zone in niciun oras din lumea asta reglementate urbanistic pentru food-truck-uri decat daca este un eveniment sau e legat de un eveniment sau o activitate.
DL.ZAITI: Nu e obligatoriu. Nu trebuie sa luati locatia ca si un loc permanent.
Dl. : Curentul nu se aproba daca nu ai contract cel putin pe 3 luni.
Ori permanentizam niste locuri, ori mergem pe filosofia mobilitatii.
Dl. : Trebuia invitat si un reprezentant de la DSV. DSV-ul nu da aprobare la o rulota daca el vine in locatia respectiva si tu nu ai bransamentul la curent.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
Consilier
Bogdan Petrenciuc
Primăria Municipiului Timișoara îi invită pe timișorenii interesați la prima dezbatere publică pe tema proiectului DALI – „Regenerare Urbană – zona Piața Traian”. Aceasta va avea loc luni, 10 octombrie 2022, de la ora 17.30, în Piața Romanilor nr. 1.
Vă reamintim că, în premieră, Primăria Municipiului Timișoara a lansat o consultare publică încă din stadiul elaborării Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), documentație care stabilește, conform legii, parametrii tehnico-economici de realizare a unui proiect.
Prezentarea proiectului „Regenerare Urbană – zona Piața Traian”, unde timișorenii interesați au putut afla propunerile echipei de proiectare, a avut loc pe 26 septembrie. De atunci și până în prezent au fost transmise aproximativ 40 de propuneri, opinii, întrebări și recomandări pe tema acestui proiect, propuneri ce vor fi adresate în cadrul acestei prime dezbateri publice.
Propunerile și recomandările pot fi transmise în continuare, până în 23 octombrie, fie online, pe platforma Decidem (https://decidem.primariatm.ro/processes/ConsultareTraian22), fie în scris, la Biroul Reabilitare Cartiere Istorice și Monumente, situat la parterul Palatului Ștefania din Piața Traian, de luni până joi, între orele 9 -16.
Propunerea echipei de proiectare poate fi văzută accesând linkul de mai sus, ori în cadrul expoziției deschise în Piața Traian sau la Biroul Reabilitare Cartiere Istorice și Monumente.
După încheierea etapei de consultare, Primăria Municipiului Timișoara va mai organiza încă o dezbatere finală pe marginea acestui proiect.
Serviciul Comunicare
Primăria Municipiului Timișoara îi invită pe timișorenii interesați la a doua dezbatere publică pe tema proiectului DALI – „Regenerare Urbană – zona Piața Traian”. Aceasta va avea loc luni, 24 octombrie 2022, de la ora 17.30, în Piața Romanilor nr. 1.
Vă reamintim că, în premieră, Primăria Municipiului Timișoara a lansat o consultare publică încă din stadiul elaborării Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), documentație care stabilește, conform legii, parametrii tehnico-economici de realizare a unui proiect.
Prezentarea proiectului „Regenerare Urbană – zona Piața Traian”, unde timișorenii interesați au putut afla propunerile echipei de proiectare, a avut loc pe 26 septembrie. De atunci și până în prezent au fost transmise aproximativ 70 de propuneri, opinii, întrebări și recomandări pe tema acestui proiect, din care au fost integrate deja în varianta finală a proiectului mai multe de jumătate dintre acestea.
Propunerile și recomandările pot fi transmise în continuare, până în 23 octombrie, fie online, pe platforma Decidem (https://decidem.primariatm.ro/processes/ConsultareTraian22), fie în scris, la Biroul Reabilitare Cartiere Istorice și Monumente, situat la parterul Palatului Ștefania din Piața Traian, de luni până joi, între orele 9 -16.
Propunerea echipei de proiectare poate fi văzută accesând linkul de mai sus, ori în cadrul expoziției deschise în Piața Traian sau la Biroul Reabilitare Cartiere Istorice și Monumente.
Serviciul Comunicare
DEZBATERE PUBLICĂ PROIECT DE HOTĂRÂRE PRIVIND STABILIREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA PENTRU ANUL 2023
Astăzi, 20.12.2022, Primăria Municipiului Timişoara invită pe toți cei interesați la întâlnirea de dezbatere publică privind următorul proiect de act normativ: Proiect de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timișoara pentru anul 2023.
Evenimentul are loc în data de 22.12.2022, ora1300în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Bd. CD Loga nr. 1, et. 1 și prin platforma online ZOOM.
Pentru transmiterea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii, cetățenii interesați se pot adresa înscris Direcţiei Secretariat General – Serviciul Administraţie Locală sau in format electronic, la adresa:[email protected], până la data de 22.12.2022, ora 1200.
Persoanele care doresc să participe online la dezbatere, vor anunța până cel târziu în data de 22.12.2022, ora 1200intenția de participare și totodată vor transmite opiniile pe care urmează să le pună în discuție, la adresa de e-mail de mai sus, unde vor preciza: numele, numărul de telefon, adresa de e-mail pentru transmiterea invitației online în vederea participării la ședință prin intermediul platformei online.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de 3 minute pentru fiecare participant.
SECRETAR GENERAL
CAIUS ȘULI
ȘEF SERVICIU
SIMONA DRĂGOI
Primaria Municipiului Timisoara, anunţă publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare Plan Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Timișoara, pentru indicatorii dioxid de azot, oxizi de azot ( No2/Nox) și particule în suspensie (PM10), care va avea loc la Timişoara, str. C.D.Loga, nr.1, în sala de şedinţe a Consiliului Local, în data de 16.01.2023 , începând cu orele 16.30.
Propunerea de elaborare a planului, poate fi consultată la sediul MUNICIPIUL TIMIŞOARA, SERVICIUL PROTECŢIA MEDIULUI, MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI SALUBRIZARE, B-ul C.D.Loga nr.1, la Instituţia Prefectului, B-ul Revoluţiei din 1989, nr.17A și la adresa A.P.M. Timis, B-ul Liviu Rebreanu, nr.18-18 A Timișoara, de luni pană –vineri, între 9.00-12.00, precum şi la următoarea adresă web: wwwprimariatm.ro;
Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebari/opinii privind propunerea amintită la sediul administraţiei publice locale, la adresa B-ul C.D.Loga nr.1, la Instituţia Prefectului, la adresa B-ul Revoluţiei din 1989, nr.17A, cam. 8, pâna la data de 12.01.2023.
